Foi Volante

"Am fost un dobitoc!", sau despre curajul asumarii actelor si faptelor proprii

2011-08-19T02:36:00.006+03:00

Tot pe la televiziunile si emisiunile de stiri de azi, in “cazul Codlea”, o ruda a raposatului zice ca ea considera ca “guvernul Romaniei si Emil Boc” sunt vinovati pentru ca ei, familia, “s-au pierdut” si nu le-a dat prin minte sa sune la 112 atunci cand omului i s-a facut rau! Ori fi ei, guvernul si premierul, vinovati pentru multe, dar nu si pentru faptul ca ceteanul roman de rand nu se prea informeaza in general despre nimic, functionand dupa principiului “urechismului” si avand drept deviza sintagma “mie n-o sa mi se intample niciodata”. Asta ante factum, deoarece post factum, intotdeauna, dar absolut intotdeauna, cetateanul roman considera ca altul este vinovat pentru consecintele propriilor salehttp://www.blogger.com/img/blank.gif actiuni sau inactiuni. De meteahna asta nu a scapat nici macar guvernul – in toate componentele sale de la formarea statului roman modern (ca sa nu ma intorc exagerat de mult in timp) si pana in zilele noastre: intotdeauna, vinovati de toate relele sunt: “altii” (“comunistii”, “ungurii”, “evreii si masonii”, “tiganii”, “rusii”, etc. – ordinea de prioritate e aproximativa si variabila), “aia de dinaintea noastra” si “greaua mostenire”... Deh, asta e o dovada incontestabila ca respectivele guverne erau cu siguranta ale Romaniei...Daca nu va vine a crede, faceti un exercitiu simplu: duceti-va la biblioteca si rasfoiti presa din ultimii aproximativ 200 de ani...

Later edit: Citatul "Am fost un dobitoc!", pentru cei mai juni, ori cu memoria mai scurta, apartine lui ~~Emil Bobu~~ Tudor Postelnicu

Despre loialitate... sau: Nu tara este a mea, ci eu sunt al tarii

2011-08-19T01:24:00.008+03:00

Ajung acasa, pornesc televizorul... si ce mai aflu azi de la stiri?! Cumplit, ingrozitor, “caz fara precedent”! Proaspat investitul in functia de ministru al sanatatii, Ritli Ladislau, a avut nemaipomenita neobrazare ca, dupa ce a rostit juramantul de credinta fata de statul roman, al carui cetatean este, in limba romana, sa indrazneasca sa intareasca juramantul, repetand ultima sa fraza si si in limba lui materna! Adica, in plus fata de textul consacrat de articolele 104 alineatul (1) si 82 alineatul (2) ale Constitutiei, a repetat ultima propozitie a acestuia si in limba maghiara. Adica aia prin care-i cerea lui Dumnezeu sa-l ajute sa-si daruiasca toata puterea si priceperea pentru propasirea materiala si spirituala a poporului roman, sa respecte Constitutia si legile tarii, sa apere democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Romaniei. A Romaniei care-i garanteaza cetateanului roman Ritli Ladislau, prin articolele 29 (1) si (2), 30 (1) si 6(1) ale Constitutiei, libertatea gandirii si constiintei, precum si libertatea exprimarii acestora si, de asemenea, recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale si lingvistice... Stau si eu si ma intreb, ca proasta, cum ar fi reactionat “inteligentii” astia de jurnalisti daca, de exemplu, ar fi fost numit ministru cetateanul roman de etnie palestiniana Raed Arafat (stiu ca omul a declarat ca nu vrea sa fie ministru, dar era exemplul cel mai la indemana...) si ar fi spus si el, pe langa « Asa sa-mi ajute Dumnzeu ! », “In šā’ Allāh!”?! L-ar fi banuit ca vrea sa uneasca Ardealul cu Palestina?! Aoleu, stati asa: Arafat are buletin de...Targu Mures! Si-a facut si facultatea la Cluj! Tiiii, te pomenesti ca, de fapt, o fi si el vreun ungur “under cover”?! Ori, daca ar ajunge Klaus Johannis premier (sau fie si numai ministru al educatiei, ca doar e profesor ...) ar zice si “So wahr mir Gott helfe!“?! Vai de mine, dar stai sa vezi ca si Johannis a facut facultatea tot la Cluj! Si, daca mai pui la socoteala ca stramosii lui au fost adusi in Transilvania, pe la anul 1100 si ceva, de regele Géza al II-lea al Ungariei...e clar care e ideea, nu?! Pana la urma, lasand la o parte si Constitutia si gluma, tot tembelismul asta jurnalistic, practicat de dragul senzationalului cu orice pret, care incearca sa „planteze discret“ in mintea mea ideea ca gestul de sincera loialitate al unui om, care jura credinta patriei sale - unde s-a nascut - si in limba lui materna, ar fi ,de fapt, exact opusul a ceea ce este, mi se pare nu doar ignobil, ci de-a dreptul scarbos!

Si ma mai macina o intrebare: oare de ce noi, „tolerantii“ de romani, nu avem aceeasi atitudine vitriolanta pe care o avem fata de unguri si in relatiile noastre cu turcii?! Ca doara si ei sunt o minoritate etnica in tara noastra, si ei, atata amar de vreme ne-au trecut prin foc si sabie, ne-au luat bir, ne-au rapit copiii si femeile si i-au „turcit“, ba chiar ne-au luat si Dobrogea si-au facut-o pasalac?! Sau cu rusii, macar din cauza comunismului si pentru cane-au luat jumatate de Moldova?! Ori fata de bulgari, ca ne-au luat si Cadrilaterul si potentialele venituri din turism?! Sau fata de "fratii nostri de ginta latina", italienii, pe care acum vreo suta si ceva de ani, cand au venit cu traista-n bat si lihniti de foame, i-am primit sa munceasca in fabricile si pe ogoarele noastre si sa se mute aici cu catel si purcel, iar acum, cand ne-a ajuns pe noi nevoia si ne-am dus dupa o bucata de paine la ei, ne fac ba tigani, ba curve si ne iau la bataie in plina strada?! Etc., etc., etc. ...

De cugetat asupra semnificatiilor profunde ale celor statuate in articolul 4 din Constitutia Romaniei (incercand, macar, sa constientizam existenta barnei din ochiul propriu, inainte de a arata cu degetul paiul din ochiul celuilalt...)

Articolul 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Inainte de a-i acuza pe altii ca nu sunt loiali tarii noastre, mai bine sa ne gandim ce anume facem, fiecare dintre noi, zi de zi, pentru a dovedi ca noi ii suntem loiali... e un exercitiu minimal, dar util...

Ca-n Evul Mediu... din cauza unui nor întunecat...

2010-04-17T20:02:00.003+03:00

Cam aşa arăta astăzi, pe la ora 20.oo (GMT+2), traficul aerian deasupra Europei. De obicei, pe la ceasurile astea, n-aveai loc s-arunci un ac pe harta, de câte avioane erau în aer.

Vaccinări - întrebări - tembelisme

2010-01-09T12:09:00.005+02:00

Nu sunt medic, dar obişnuiesc să mă informez înainte de a lua o decizie. Asta înseamnă că cercetez surse serioase, de specialitate, nu că plec urechea la zvonuri. Iar, pe vremea când eram "truditor" pe băncile şcolii, obişnuiam chiar să mai fiu atentă pe la orele de biologie. Dar nu e obligatoriu ca toată lumea să fie ca mine, majoritatea se mulţumesc cu ce află de la televizor şi din ziare.
Aşa că mă întreb acum, datorită noului episod de isterie în masă generat de pandemia de gripă aşa zis porcină, următoarele:
- de ce mass-media (şi, în egală măsură, autorităţile cu responsabilităţi în materie!)nu spun clar faptul că nici un vaccin nu garantează imunitatea totală împotriva unui agent patogen?
- de ce nu spun clar că imunitatea împotriva agentului patogen nu apare imediat după inoculare şi că, în cazul inoculării cu virus atenuat sau inactivat (situaţia noastră), până la instalarea imunităţii, există o perioadă de hipersensibilitate a organismului în faţa virusului respectiv? (din câte îmi amintesc eu, nu foarte precis, este vorba de circa 14 zile, în cazul vaccinurilor anti-gripale;rog specialiştii să vină cu clarificări). În prezent, singura metodă de obţinerii imediate a imunităţii împotriva unui agent patogen este administrarea de anticorpi pasivi (PAA) - metodă cu totul diferită de vaccinările clasice, utilizabilă numai în cazul unui număr destul de limitat de agenţi patogeni, post expunerii subiectului la agentul patogen periculos; metoda PAA este folosită aproape exclusiv ca metodă de apărare împotriva armelor biologice.
- de ce mass-media şi factorii responsabili se întrec în a circula statistici înspăimântătoare, care prezintă cifre ale îmbolnavirilor şi morţilor cauzate de un singur agent patogen, fără să prezinte şi statistici similare referitoare la alţi agenţi patogeni, astfel încât omul de pe stradă să-şi poată face o imagine cât mai apropiată de adevăr despre gradul de periculozitate al unei anumite boli?

Fără să mă mai lansez în alte consideraţii şi analize, pentru că am senzaţia că ar fi zadarnic, mai spun doar atât: am ajuns la concluzia că episoadele astea de isterie "populară" nu sunt cauzate de nici un fel de "complot", cum ar putea crede fanii diverselor teorii ale conspiratiei, ci, pur şi simplu, de superficialitatea şi, deseori, de prostia noastră.

Şi, iac-aşa, ajungem să ne călcăm în picioare ca să ne facem un vaccin, fără să ştim nimic despre cum funcţionează, fără să mai ţinem seama că înghesuindu-ne aşa ne expunem exact riscului de care fugim şi, cu ochii mari şi mintea "odihnită", crezând că odată atinşi de bagheta magică (pardon, înţepaţi cu acul fermecat!), gata, am scăpat de primejdie! Iar dacă, după aceea lucrurile nu merg tocmai aşa cum ne-am aşteptat, luăm repede în braţe teoria conspiraţiei şi dăm vina pe oricine şi pe toata lumea, numai pe noi înşine nu...

Limba romana e partia mea! Auuu, ce...Duda!

2009-12-11T11:47:00.003+02:00

Pornind dintr-un context electoral, zilele trecute, discutam cu niste amici despre extraordinarele "abilitati" ale oamenilor nostri politici si a comentatorilor lor profesionisti in materie de stapanire a limbii patriei lor si a noastre. Chestii gen "summumul carierei" , "initiativa care am avut-o", "mai sunt decat 3 zile", etc.,etc., etc. ...
Nefericita de mine n-am reusit sa ma abtin si-am mai dat peste un "majestuos" exemplu: "Majestatile Lor, Principesa Mostenitoare si cu mine" !!!

Parafrazand "Geneza:, Electorul a zis: "Să facem om politic după chipul Nostru, după asemănarea Noastră"

Emil Boc: "Nu aţi învăţat nimic din lecţiile trecutului!" (ora 15,29, declaraţie la un post de ştiri)

2009-11-24T15:28:00.004+02:00

Nu fac politică de partid. A fost un pact pe care, în 1990, l-am făcut cu mine însămi. Dar istorie am învăţat. Iar istoria asta a lăsat cicatrici şi în bunicii şi părinţii mei şi în mine. Şi cicatricile astea "simt" fără greş când se strică...vremurile. Din fericire, vremurile pot fi, cât de cât, schimbate. Nu m-am temut atunci când aveam 10 ani şi le-am explicat colegilor mei de clasă că 23 august nu a fost "ziua începerii marii revoluţii de eliberare antifascista şi antiimperialistă, condusă eroic de partidul comunist român". Nu m-am temut nici mai târziu să spun ceea ce credeam. Nu m-am temut nici în 89, nici în 90 - când am spus ce cred despre Iliescu în gura mare,nu m-am temut în 13-15 iunie să salvez oameni de la linşaj... Deci, de ce m-aş teme acum să spun ce observ?!
La care lecţii vă refereaţi, domnule Boc? La astea de mai jos?

1946

8 ianuarie – Consiliul de Miniştri hotărăşte organizarea alegerilor în cel mai scurt timp posibil, după cum ceruseră reprezentanţii marilor puteri, asigurând opinia publică de libertatea şi transparenţa acestora.

22 ianuarie –P.N.Ţ. îşi face publice obiectivele pentru campania electorală ( apărarea libertăţii alegerilor, înscrierea populaţiei pe liste electorale, „propagandă destoinică” pentru câştigarea scrutinului).

29 ianuarie – Plenara C.C. al P.C.R. lansează idea participării “unite” în alegeri a tuturor forţelor democratice ce constituiau guvernul Groza din 6 martie 1945.

14 februarie – Comitetul Executiv al Frontului Plugarilor acceptă propunerea lansata de P.C.R. privind participarea pe liste comune la alegeri.

15 februarie – Ştefan Voitec şi Lothar Rădăceanu, lideri ai P.S.D., se pronunţă , de asemenea, în favoarea participării pe liste comune cu comuniştii.

22 februarie – Petru Groza anunţă că „alegerile vor avea loc după strângerea recoltei”. Comuniştii devastează sediul P.N.Ţ. din Arad în aceeaşi zi. Din acest moment, comuniştii adoptă drept “strategie de campanie”, denigrarea şi agresiunile contra partidelor istorice la nivelul întregii ţări.

10 martie – grupul condus de binomul Rădăceanu-Voitec îşi impune punctul de vedere la Congresul P.S.D. Constantin Titel Petrescu, partizan al ideii participării independente la alegeri, părăseşte partidul şi înfiinţează P.S.D. Independent, care se va apropia de partidele istorice.

13 martie – liderii Frontului Naţional Democrat hotărăsc crearea unei comisii electorale comune pentru partidele care s-au decis să meargă în alegeri pe liste comune cu ei.

22 martie – P.N.Ţ, acuzat de P.C.R. că derulează o campanie de amânare a alegerilor, asigură populaţia că doreşte ca acestea să aibă loc în cel mai scurt timp posibil.

Aprilie – presa controlată de comunişti ( „Scânteia”, „Aurora”, România Liberă”) demarează acţiunea de compromitere a liderilor partidelor istorice în ochii poporului, catalogându-i drept „reacţionari”, „colaboraţionişti”, „fascişti” etc. Atacurile vor continua pe toată durata anului electoral, concomitent cu prezentarea în antiteză a lui Maniu şi C.I.C. Brătianu faţă de liderii comunişti, devotaţi poporului, clasei muncitoare, etc.

19 aprilie – într-un articol publicat în „Dreptatea”, Corneliu Coposu solicită imperios guvernului să fixeze de urgenţă data alegerilor.

17 mai – se consemnează constituirea Blocului Partidelor Democratice, format din P.C.R., P.N.L.- Tătărescu, P.N.Ţ.- Alexandrescu, Frontul Plugarilor, P.S.D., Partidul Naţional Popular (fosta Uniune a Patrioţilor, devenită între timp din organizaţie de masă partid). Se constituie Comisia Centrală Electorală alcătuită din reprezentanţii celor şase partide. Platforma-program subliniază realizările guvernului Groza, critică agresiv şi acuză de reacţionarism partidele istorice, promite respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, politică socială favorabilă muncitorilor şi ţăranilor, sprijinirea culturii, redresarea industriei, comerţului şi agriculturii , ş.a.m.d. Comuniştii folosesc împărţirea titlurilor de proprietate în baza reformei agrare din 1945 pentru a-şi face propagandă în rândul ţăranilor.

22 mai – reprezentanţii partidelor din B.P.D.: Gh. Tătărescu (P.N.L.), P. Groza (Frontul Plugarilor), Th. Iordăchescu (P.S.D.), Gheorghiu-Dej (P.C.R.), C. Neculcea (P.N.P.), A. Alexandrescu (P.N.Ţ.) semnează protocolul de constituire a B.P.D. pe baza adeziunii la platforma-program.

27 mai – Federaţia Democrată a Femeilor aderă la platforma B.P.D.

2 iunie – începe oficial, la Iaşi, în prezenţa conducerii comuniste, campania electorală a B.P.D. În aceeaşi zi, în „Dreptatea”, este publicat manifestul P.N.Ţ. (Maniu) către ţară. Ţărăniştii se pronunţă în favoarea menţinerii monarhiei, definitivării reformei agrare, statului ţărănesc, refacerii economiei, garantării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

5 iunie – Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii anunţă că va sprijini B.P.D.

14 iunie – Adrian Holman, reprezentantul politic britanic la Bucureşti, critică guvernul Groza, acuzându-l de tergiversarea promulgării legii electorale şi a fixării datei scrutinului.

5 iulie – Apărarea Patriotică anunţă că va sprijini platforma-program a B.P.D.

13 iulie – este promulgată legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Adunarea Deputaţilor. Sunt stabilite condiţiile de votare şi de depunere a candidaturii. Apare şi o nouă categorie fără drept de vot – „nedemnii” (criminalii de război, primarii şi prefecţii guvernului Antonescu, legionarii, voluntarii în războiul antisovietic). Se introduce sistemul unicameral, anulându-se totodată prerogativa regelui de a dizolva parlamentul. Partidele istorice protestează împotriva legii electorale, întrezărind posibila fraudare a alegerilor.

30 iulie – mitingul B.P.D. pe stadionul P.T.T. Bucureşti, la care participă Ana Pauker.

12 august – echipe de bătăuşi comunişti împiedică desfăşurarea Congresului P.N.L. (Brătianu) la Oradea.

16 august – sunt atribuite semnele electorale: soarele – BP.D., secera şi ciocanul – P.C.R., triunghiul echilateral – P.S.D., o linie – P.N.L. (Tătărescu), cercul – P.N.Ţ. (Alexandrescu), ochiul – P.N.Ţ., linie verticală şi orizontală în unghi de 90° – P.N.L., fântâna – P.S.D.I.

11 septembrie – se constituie biroul electoral al armatei care îi va „îndemna” pe soldaţi să voteze cu B.P.D.

13 septembrie – Constantin Brătianu denunţă, într-un memoriu adresat lui P. Groza, abuzurile din campania electorală: înscrierea pe listele electorale este ilegal făcută, nu sunt respectate termenele de înscriere, se fac liste speciale care să poată fi folosite în mod fraudulos, campania electorală a opoziţiei este subminată de autorităţi, publicaţiile lor sunt cenzurate etc. Alte astfel de proteste vor fi făcute de cele două partide istorice, prin intermediul ziarelor „Dreptatea” şi „Viitorul”, pe toată durata campaniei electorale, fără vreun succes.

18 septembrie – Ion Mihalache, vicepreşedinte P.N.Ţ., este declarat „nedemn”, deoarece participase ca voluntar pe frontul de est. Contestaţia depusă la Judecătoria de Ocol Topoloveni nu a fost soluţionată pozitiv.

20 septembrie – C.I.C. Brătianu depune o contestaţie la Circumscripţia Centrală Electorală cerând anularea listelor întocmite ilegal.

28 septembrie – Iuliu Maniu protestează asupra folosirii autorităţilor publice în campania electorală a guvernului.

29 septembrie – B.P.D. începe promovarea “vedetelor” listelor sale electorale. În Bucureşti, primii pe aceste liste sunt Groza, Dej şi Ana Pauker.

3 octombrie – sunt repartizate mandatele în cadrul B.P.D., fireşte, inegal: P.C.R., Frontul Plugarilor şi P.N.L. Tătărescu primesc un număr egal de mandate, dar, în total, mai multe decât celelalte trei formaţiuni din Bloc.

15 octombrie – este publicat Decretul-lege pentru Convocarea Corpului Electoral prin care data alegerilor este fixată pentru 19 noiembrie.

21 octombrie – P.N.L., P.N.Ţ. şi P.S.D.Independent ajung convin, printr-un acord, să acţioneze împreună pentru a împiedica abuzurile electorale şi fraudarea alegerilor.

1 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.L..

12 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.Ţ.

17 noiembrie – mitingul P.N.Ţ. în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti ( 30.000 de participanţi) Forţele de ordine ale guvernului intervin, trăgând în manifestanţi.

19 noiembrie – alegerile parlamentare. Se semnalează grave incidente şi ilegalităţi: furturi de urne şi voturi, ocuparea localurilor de vot, atacarea candidaţilor opoziţiei, maltratarea oficialităţilor şi a forţelor de ordine, împiedicarea simpatizanţilor opoziţiei să-şi exercite dreptul la vot, crime etc. Protestele P.N.L. şi P.N.Ţ. n-au nici un efect.

25 noiembrie – sunt publicate rezultatele oficiale ale alegerilor: B.P.D. obţine 79,86% din voturi, urmat la mare distanţă de P.N.Ţ., Uniunea Patriotică Maghiară, P.N.L., Partidul Ţărănesc Democrat, P.S.D.Independent, Partidul Popular Românesc.

1947

10 februarie - Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi România, la Paris.

României nu i se acordă statut de cobeligerantă, i se impun grele datorii de război, dar i se recunosc drepturile asupra Transilvaniei.

29 iulie - dizolvarea P.N.Ţ.- Maniu, prin hotărîrea Consiliului de Miniştri.

5 noiembrie - gruparea P.N.L.- Tătărescu, înlăturată din guvern, prin votul de neîncredere al Adunării Deputaţilor.

30 decembrie - abolirea monarhiei. Regele Mihai I, forţat să abdice, părăseşte ţara.

Proclamarea Republicii Populare Române

1948

Marile procese politice intentate partidelor şi personalităţilor opoziţiei democra
tice.

Şi, întorcându-ne in timp, de-aici a pornit...

2009-11-24T13:49:00.000+02:00

LEGE nr.363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română

ART. 1
Adunarea Deputaţilor ia act de abdicarea Regelui Mihai I pentru el şi urmaşii săi.

ART. 2

Constituţia din 1866 cu modificările din 29 Martie 1923 şi acelea din 1 Septemvrie 1944 şi următoarele, se abrogă.

ART. 3
România este Republică Populară.
Denumirea Statului Român este: "Republica Populară Română" (R.P.R.).

ART. 4
Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaţilor până la disolvarea ei şi până la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputaţilor.

ART. 5
Adunarea constituantă va hotărî forma nouei Constituţii a Republicei Populare Române.

ART. 6
Până la intrarea în vigoare a nouei Constituţii puterea executivă va fi esercitată de un prezidiu compus din cinci membri aleşi, cu majoritate, de Adunarea Deputaţilor dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi culturale ale Republicei Populare Române.

ART. 7
Membrii Prezidiumului Republicei Populare Române vor depune în faţa Adunării Deputaţilor un jurământ de credintă poporului după următoarea formă:
"Jur a apăra drepturile şi libertaţile democratice ale Poporului Român şi independenţa şi suveranitatea Republicei Populare Române, precum şi legile sale"

ART. 8
În termen de trei zile dela apariţia prezentei legi, funcţionarii publici vor depune jurământul de credinţă.
Formula jurământului pentru funcţionarii publici:
"Jur de a fi credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru".
"Jur a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".
Pentru armată, grăniceri şi jandarmi, forma jurământului este:
"Jur de a fi credincios poporului şi de a a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru".
"Jur de a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".
"Jur supunere legilor şi regulamentelor în toate ocaziile".

ART. 9
Promulgarea prezentei legi se face de către preşedintele Consiliului de Miniştri.

Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinta dela 30 Decemvrie, anul 1947 şi s'a aprobat în unanimitate de două sute nouă zeci şi cinci voturi.

Preşedinte,
Mihail Sadoveanu

Secretar,
Stelian Morariu

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dată în Bucureşti, la 30 Decemvrie 1947.

Preşedintele Consiliului de Miniştri
Dr. Petru Groza

Ministrul justiţiei
Lucreţiu Pătrăşcanu

Ah, şi să nu uităm "libertatea" de exprimare, privită din perspectiva ... individualizării...

2009-11-24T13:44:00.001+02:00

1977 - Legea Nr. 29 (normele de adresare între cetățenii R.S.R.)

În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 29 din 28 octombrie 1977 privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România.

NICOLAE CEAUŞESCU
PREŞEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Bucureşti, 28 octombrie1977.

LEGE
PRIVIND NORMELE DE ADRESARE ÎN RELAŢIILE DINTRE CETĂŢENII REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA

Ţinând seama de profundele transformări social-economice care au avut loc în ţara
noastră în procesul edificării, de faptul că oamenii muncii sunt deopotrivă
proprietari ai mijloacelor de producţie, producători şi beneficiari a tot ceea ce se
produce în societatea noastră, că între toţi cetăţenii patriei s-au statornicit
relaţii de tip nou, bazate pe egalitate, colaborare şi stimă reciprocă, fiind
lichidată pentru totdeauna asuprirea şi exploatarea omului de către om,

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Cetăţenii Republicii Socialiste România vor folosi în relaţiile de muncă
şi de serviciu, în raporturile cu unităţile economice, social-culturale, cu organele
administraţiei şi celelalte organe de stat, cu organizaţiile de masă şi obşteşti,
forma de adresare “tovarăş” sau “tovarăşă”. De asemenea se poate folosi şi forma de
adresare “cetăţean”sau “cetăţeană”.
Art. 2. – Pentru expimarea raporturilor dintre unitatea socialistă şi membrii
colectivului de muncă din acea unitate sau pentru a desemna colectivul de muncă
dintr-o unitate se vor folosi, indiferent de domeniul, natura activităţii ori de
serviciul sau funcţia îndeplinită,noţiunile de “oameni ai muncii” sau

“personal muncitor” în loc de “angajaţi” sau “salariaţi”.
Art. 3. – Sindicatele, organizaţiile de tineret şi de femei, precum şi celelalte
organizaţii de masă şi obşteşti, sînt chemate să desfăşoare, în vederea asigurării
respectării dispoziţiilor legii, o largă activitate politico-educativă în rândul
tuturor cetăţenilor ţării.

Organele de stat, instituţiile de învăţământ şi social-culturale,toate unităţile
socialiste sînt obligate să ia măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor
prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 28 octombrie
1977.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
Nicolae Giosan

"Pentru" libera circulaţie a informaţiei si "pentru" libertatea de opinie...

2009-11-24T13:40:00.002+02:00

Decret nr. 98 din 1983, privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si al masinilor de scris.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAP. 1. Dispozitii generale

ART. 1. Unitatile socialiste si alte organizatii care functioneaza potrivit legii pot detine aparate de multiplicat ca: aparate tip xerox, ghestetnere, sapirografe, heliografe si altele asemenea, materiale necesare reproducerii scrierilor, cum sint: matrite, litere confectionate din cauciuc, aliaje sau alte amestecuri, paste de tip poligrafic, precum si masini de scris.Persoanele fizice pot detine pentru uz personal numai masini de scris.

ART. 2. Ministerul de Interne, prin organele de militie, tine evidenta si executa controlul asupra producerii, detinerii, folosirii, pastrarii si evidentei aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si masinilor de scris.

ART. 3. Unitatile socialiste si alte organizatii sint obligate sa prezinte organelor militie, la cererea acestora, actele referitoare la confectionarea, detinerea, evidenta si folosirea aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si masinilor de scris, precum si sa permita controlul asupra modului cum sint pastrate.Persoanele fizice sint obligate sa prezinte actele referitoare la detinerea masinilor de scris, la cererea organelor militiei, care vor efectua si controlul asupra modului cum acestea sint folosite si pastrate.

CAP. 2. Producerea, confectionarea, folosirea si evidenta aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor

ART. 4. Producerea, confectionarea si folosirea aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor sint permise numai unitatilor socialiste si altor organizatii.
Detinerea sau folosirea aparatelor de multiplicat si a materialelor necesare reproducerii scrierilor, precum si producerea sau confectionarea acestora de catre persoanele fizice, sint interzise.

ART. 5. Unitatile socialiste si alte organizatii pot sa procure sau sa-si confectioneze aparate de multiplicat in conditiile legii.

ART. 6. Unitatile socialiste si alte organizatii sint obligate sa comunice, in scris, la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in termen de 5 zile de la procurarea sau confectionarea unui aparat de multiplicat, datele necesare, in vederea inregistrarii acestuia.

ART. 7. Unitatile socialiste a caror activitate are ca obiect producerea, importul sau comercializarea aparatelor de multiplicat sint obligate sa comunice organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in primele 5 zile ale fiecarei luni, date privind producerea, importul, repartitia sau livrarea aparatelor de multiplicat, efectuate in luna precedenta.

ART. 8. Datele privind transferarea, sub orice forma, a aparatelor de multiplicat intre unitatile socialiste si alte organizatii, precum si dintr-o localitate in alta, in cadrul aceleiasi unitati sau organizatii, vor fi comunicate in termen de 5 zile organului militiei in a carui raza teritoriala isi are sediul.
Comunicarea datelor privind transferarea se face atit de unitatea soci alista sau organizatia care a avut aparatul in evidenta, cit si de cea care l-a primit.

ART. 9. Folosirea aparatelor de multiplicat se face potrivit regulilor stabilite de conducatorul unitatii socialiste sau al altei organizatii, cu respectarea reglementarilor legale.
Multiplicarea oricarui inscris pentru persoanele fizice poate fi facuta numai in cadrul unitatilor socialiste sau al altor organizatii, care au ca obiect de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni.

ART. 10. Unitatile socialiste si alte organizatii care produc, confectioneaza, importa sau comercializeaza aparate de multiplicat, precum si cele care detin sau folosesc asemenea aparate, sint obligate sa tina evidenta acestora si a materialelor necesare reproducerii scrierilor.

ART. 11. Pierderea sau disparitia oricaror aparate de multiplicat va fi anuntata, in scris, organului local al militiei, in cel mult 24 de ore de la data constatarii unui asemenea fapt.

ART. 12. Aparatele de multiplicat devenite inutilizabile vor fi scoase din functiune si valorificate in conditiile legii. In termen de 5 zile de la scoaterea lor efectiva din functiune se va comunica, despre aceasta, organului local al militiei.

CAP. 3. Confectionarea, detinerea, folosirea, repararea si evidenta masinilor de scris

ART. 13. Confectionarea masinilor de scris se efectueaza de catre unitatile socialiste.
Unitatile socialiste care confectioneaza, vind sau primesc, in vederea vinzarii, masini de scris sint obligate sa se inregistreze la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea.Confectionarea masinilor de scris de catre persoanele fizice este interzisa.

ART. 14. Unitatile socialiste si alte organizatii pot detine masini de scris care vor fi inregistrate la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul, in termen de 5 zile de la dobindire.

ART. 15. Detinerea masinilor de scris de catre persoanele fizice este permisa numai pe baza autorizatiei eliberate de militie.Nu pot fi autorizate sa detina masini de scris persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportarii lor, prezinta pericol pentru ordinea publica ori securitatea statului.
Cererea pentru obtinerea autorizatiei se depune la organul local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza solicitantul, care, in termen de 60 de zile, pe baza analizei efectuate, comunica solutia petitionarului.In caz de aprobare a cererii, comunicarea serveste celui in cauza la cumpararea masinii de scris, titularul fiind obligat ca, in cel mult 5 zile de la dobindire, sa se prezinte la organul local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza, pentru eliberarea autorizatiei.
Valabilitatea comunicarii este limitata la termenul mentionat in cuprinsul acesteia, care poate fi prelungit, pentru motive justificate.Persoana nemultumita de modul in care i s-a rezolvat cererea poate face plingere, in termen de 60 de zile de la primirea raspunsului, la militia judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, in a carei raza teritoriala domiciliaza.

ART. 16. Persoanele fizice care dobindesc masini de scris prin donatie, mostenire sau in orice alt mod sint obligate sa solicite obtinerea autorizatiei potri vit prevederilor art. 15.
Aceeasi obligatie revine si persoanelor fizice care dobindesc masini de scris in strainatate, termenul de 5 zile curgind de la intrarea in tara.

ART. 17. In cazul respingerii plingerii prevazute la art. 15 alin. 6, precum si in situatia retragerii autorizatiei, persoanele in cauza sint obligate ca, in termen de 10 zile de la primirea comunicarii organului de militie, sa vinda sau sa doneze masinile de scris celor care au dreptul de a le detine ori sa le depuna la magazinele de consignatie in vederea vinzarii.
Masinile de scris care nu au putut fi vindute in termen de un an prin magazinele de consignatie, precum si cele radiate din evidenta organelor de militie, ca fiind in stare de nefunctionare, vor fi predate, spre valorificare, unitatilor socialiste de colectare a metalelor, care sint obligate sa le primeasca.Persoanele fizice vor preda literele, cifrele si semnele ortografice ale masinilor de scris, prevazute in alineatul precedent, organelor locale de militie.

ART. 18. Unitatile socialiste, alte organizatii si persoanele fizice pot folosi masinile de scris numai in scopul pentru care au fost inregistrate sau, dupa caz, s-a eliberat autorizatia.

ART. 19. Masinile de scris pot fi reparate numai in ateliere autorizate in acest scop de organele de militie.
Atelierele de reparatii vor primi spre reparare numai masinile de scris ale caror detinatori fac dovada, dupa caz, a inregistrarii sau autorizarii detinerii lor, mentionind in registrul tip de evidenta datele necesare.

ART. 20. Unitatile socialiste si alte organizatii au obligatia de a pastra la biroul de documente secrete, la persoana insarcinata cu evidenta, pastrarea sau manipularea documentelor secrete ori, in lipsa acestora, la o alta persoana desemnata de conducatorul unitatii socialiste sau al organizatiei respective, cite o fisa continind caracterele grafice, cifrele si semnele ortografice ale fiecarei masini de scris, care va fi reinnoita la inceputul anului si dupa fiecare reparatie.

ART. 21. Persoanele fizice care detin masini de scris sint obligate sa depuna la organul local al militiei in a carui raza teritoriala isi au domiciliul cite o fisa cu caracterele literelor, cifrelor si semnelor ortogtafice. Depunerea se va face in primele 2 luni ale fiecarui an si in termen de 5 zile dupa fiecare reparatie a literelor, cifrelor sau a semnelor ortografice.

ART. 22. Mutarea masinilor de scris apartinind unitatilor socialiste sau altor organizatii, dintr-o localitate in alta, precum si in aceeasi localitate de la o unitate la alta, va fi anuntata in termen de 5 zile de la mutare organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi are sediul unitatea care le-a detinut.

ART. 23. Persoanele fizice care detin masini de scris au obligatia, in cazul schimbarii domiciliului, sa anunte, in termen de 5 zile, organul local al militiei in a carui raza teritoriala si-au stabilit domiciliul.

ART. 24. Persoanele fizice sint obligate ca, in termen 3 zile de la instrainarea masinii de scris, sa depuna la organul local al militiei autorizatia de detinere, in vederea radierii acesteia din evidenta.

ART. 25. Pierderea sau disparitia oricaror masini de scris va fi anuntata organului local al militiei, in scris, in cel mult 24 de ore de la data constata rii unui asemenea fapt.

ART. 26. Inchirierea masinilor de scris apartinind persoanelor fizice, precum si imprumutarea acestora in afara domiciliului detinatorului, sint interzise.

ART. 27. Unitatile socialiste si alte organizatii care detin, comercializeaza sau repara masini de scris vor tine evidenta stricta a acestora, pe baza de registru.

CAP. 4. Raspunderi si sanctiuni

ART. 28. Raspunderea pentru nerespectarea prevederilor prezentului decret revine persoanei desemnate prin dispozitia scrisa a conducatorului unitatii socialiste sau al altei organizatii.
In cazul in care o asemenea dispozitie nu a fost data, raspunderea revine conducatorului unitatii socialiste sau al altei organizatii.

ART. 29. Incalcarea prevederilor prezentului decret constituie contraventie, daca nu este savirsita in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:cu amenda de la 500 la 1.000 lei, incalcarea prevederilor art.3, 22 si 23; cu amenda de la 800 la 1.500 lei, incalcarea prevederilor art. 6, 7, 8, 9 alin. 2, art.10, 12, 13 alin. 2, art. 14, 15 alin. 1 si 4, art. 16, 17, 18, 20, 21 si 27; cu amenda de la 1.000 la 3.000 lei, incalcarea prevederilor art. 4 alin. 2, art.11, 13 alin. 3, art. 19, 24, 25 si 26.Aparatele de multiplicat, materialele necesare reproducerii scrierilor si masinile de scris care au facut obiectul incalcarii prevederilor art. 4 alin.
2, art. 13 alin. 3 si art. 15 alin. 1 sint supuse confiscarii.Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre ofiterii si subofiterii de militie.

ART. 30. Contraventiilor prevazute in art. 29 le sint aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

CAP. 5. Dispozitii finale

ART. 31. Ministerul de Interne va emite, in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentului decret, norme cu privire la datele ce urmeaza a fi comunicate de unitatile socialiste si alte organizatii, in vederea inregistrarii aparatelor de multiplicat, a masinilor de scris, modul de tinere a evidentei si de pastrare a acestora si a materialelor necesare reproducerii scrierilor, modelul registrelor si al formularelor folosite in aceste activitati.

ART. 32. Unitatile socialiste, precum si alte organizatii, au obligatia ca, in termen de 90 de zile de la publicarea prezentului decret, sa solicite organului local al militiei in a carui raza teritoriala isi au sediul inregistrarea tuturor masinilor de scris pe care le detin, indiferent de starea lor tehnica.Masinile de scris care nu mai pot fi utilizate vor fi scoase din functiune in conditiile legii. Din comisia de analiza, avizare si valorificare va face parte si un delegat al organului local al militiei.

ART. 33. In termenul prevazut la art. 32 alin. 1, unitatile socialiste si alte organizatii vor solicita inregistrarea atelierelor de reparat masini de scris la organul local al militiei pe raza caruia isi desfasoara activitatea.

ART. 34. Persoanele fizice care detin masini de scris sint obligate ca, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret, sa solicite organului local al militiei in a carui raza teritoriala domiciliaza eliberarea autorizatiei de detinere a masinii de scris.
Organele militiei vor analiza cererile prevazute in alineatul precedent in termen de 90 de zile de la data solicitarii si, dupa caz, vor aproba sau refuza autorizarea detinerii.

ART. 35. Unitatile socialiste si alte organizatii pot detine aparate de multiplicat sau masini de scris, iar persoanele fizice pot detine masini de scris, care prezinta interes documentar, istoric sau, dupa caz, amintire de familie, pentru care vor solicita inregistrarea, respectiv autorizarea detinerii, in conditiile prezentului decret.

ART. 36. Se excepteaza de la dispozitiile prezentului decret persoanele juridice si fizice straine care, pe baza unor intelegeri internationale la care Republica Socialista Romania este parte, se bucura de imunitati sau participa la actiuni oficiale cu caracter international organizate in Romania.Persoanele prevazute la alin. 1 pot sa vinda si sa doneze aparatele de multiplicat, materialele necesare reproducerii scrierilor, precum si masinile de scris, pe care le detin, unitatilor socialiste sau persoanelor fizice, dupa caz, in conditiile prezentului decret. Vinzarea masinilor de scris se face prin magazinele de consignatie.

ART. 37. Se excepteaza de la dispozitiile prezentului decret Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, care vor emite norme interne proprii de reglementare privind detinerea si utilizarea aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si a masinilor de scris.

ART. 38. Prezentul decret intra in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.Pe aceeasi data Decretul nr.148/1964 privind regimul multiplicatoarelor si materialelor necesare reproducerii scrierilor, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 199/1964 pentru aplicarea Decretului nr.148/1964 si dispozitiile referitoare la regimul multiplicatoarelor si al materialelor necesare reproducerii scrierilor din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2288/1969 pentru sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul multiplicatoarelor, al materialelor necesare reproducerii scrierilor si al stampilelor si sigiliilor fara stema Republicii Socialiste Romania, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.

Ca să... trăim mai bine...

2009-11-24T13:38:00.000+02:00

Lege nr. 13/1980 din 19/12/1980, privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 13 din 19 decembrie 1980 privind constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe.

NICOLAE CEAUŞESCU

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Bucureşti, 23 decembrie 1980.

Înfăptuirea programului de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor, stabilit de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, impune sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în toate unităţile de stat şi cooperatiste, valorificarea în mai mare măsură a resurselor din gospodăriile populaţiei, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării cetăţenilor cu produse agroalimentare, lărgirii bazei de materii prime ale industriei şi satisfacerii altor nevoi ale economiei naţionale.

Consiliile populare au obligaţia să acţioneze permanent pentru îndeplinirea integrală a programelor de dezvoltare a producţiei agricole vegetale şi animale în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.

În fiecare judeţ şi localitate, constituirea şi folosirea resurselor de carne, lapte, legume şi alte produse agroalimentare trebuie să se realizeze pe baza aplicării principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare.

Prin folosirea integrală a potenţialului productiv al pămîntului şi buna gospodărire a resurselor existente, în condiţii de eficienţă cît mai ridicată, consiliile populare trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de produse agroalimentare ale populaţiei din fiecare judeţ în strînsă corelare cu sporirea producţiei şi creşterea aportului la realizarea fondului de stat, pentru acoperirea celorlalte cerinţe ale economiei naţionale.

În acest scop, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Consiliile populare au obligaţia să asigure conducerea unitară a agriculturii din unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea, pe baza principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, în scopul creşterii producţiei agricole, satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei din resursele fiecărui judeţ şi al participării într-o măsură tot mai mare la constituirea fondului de stat.

Art. 2. - Consiliile populare răspund de aplicarea tuturor măsurilor prevăzute în programele de dezvoltare a producţiei agricole în profil teritorial, de valorificarea cît mai deplină a potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea cu randament ridicat a celorlalte mijloace de producţie şi folosirea raţională a forţei de muncă ocupate în agricultură, în vederea creşterii continue a producţiei de carne, lapte, legume şi fructe în unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei.

Art. 3. - Producţia obţinută în toate sectoarele agriculturii trebuie să asigure, în fiecare judeţ, îndeplinirea integrală a obligaţiilor de livrare la fondul de stat a producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, de legume, cartofi şi fructe, precum şi realizarea unor cantităţi suplimentare de produse prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei. Toţi locuitorii din mediul rural şi urban, care deţin terenuri agricole, sînt obligaţi să le cultive şi să crească animale şi păsări în vederea acoperirii nevoilor proprii de consum, precum şi pentru crearea de disponibilităţi care să fie valorificate la fondul de stat sau la piaţă, În condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4. - Consiliile populare răspund, potrivit legii, de constituirea fondului de marfă pentru satisfacerea în întregime, în mod ritmic, a nevoilor de consum ale populaţiei cu carne, lapte şi produse lactate, cartofi, legume şi fructe în stare proaspătă, de organizarea şi aprovizionarea, în condiţii corespunzătoare, a pieţelor agroalimentare pentru buna servire a populaţiei, de constituirea stocurilor de toamnă şi iarnă, de asigurarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilităţilor pentru satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.

Hotărîrile în legătură cu aprovizionarea populaţiei, constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor de produse agroalimentare, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare se iau de comun acord de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi consiliile sindicale teritoriale.

Art. 5. - Consiliile populare poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a obligaţiilor ce le revin la livrările de carne, lapte, legume şi fructe pentru constituirea fondului de stat.

Realizarea fondului de stat în conformitate cu prevederile planului naţional unic, contractarea şi achiziţia unor cantităţi suplimentare de produse de la gospodăriile populaţiei şi dezvoltarea celorlalte activităţi de producţie trebuie să asigure buna aprovizionare a populaţiei cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete din producţia obţinută în fiecare judeţ, precum şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale.

Resursele de carne, lapte, legume şi fructe pentru consumul populaţiei prin fondul pieţei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale se asigură din:

1. fondul de stat constituit, potrivit legii, din:

a) producţia livrată de unităţile agricole de stat;

b) producţia valorificată prin contractări şi achiziţii de către unităţile agricole cooperatiste;

c) contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei.

2. resurse suplimentare realizate în fiecare judeţ din:

a) cantităţile de produse realizate prin contractări şi achiziţii suplimentare de la gospodăriile populaţiei;

b) producţia obţinută în unităţile anexe de pe lîngă cantine-restaurant, unităţi de alimentaţie-publică, cabane turistice, ocoale şi cantoane silvice şi alte asemenea;

c) alte activităţi de producţie organizate pe plan local, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 6. - Cantităţile de produse necesare aprovizionării populaţiei din fondul de stat şi din resursele suplimentare constituite în fiecare judeţ se stabilesc anual, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, diferenţiat pe judeţe, în funcţie de numărul total al locuitorilor, de populaţia din centrele urbane şi muncitoreşti, inclusiv populaţia sezonieră, precum şi de condiţiile de producţie existente în fiecare zonă, în următoarele proporţii medii:

a) pentru carne, în proporţie de 90 la sută din fondul de stat şi de 10 la sută din resurse constituite în fiecare judeţ şi provenite din contractări şi achiziţii suplimentare din gospodăriile populaţiei, producţia realizată în unităţile anexe şi din alte activităţi organizate pe plan local;

b) pentru produse din lapte, în proporţie de 85 la sută din fondul de stat şi de 15 la sută din produsele preluate suplimentar prin contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei din judeţul respectiv;

c) pentru legume şi fructe proaspete, în proporţie de 70 la sută din fondul de stat şi de 30 la sută din contractări şi achiziţii suplimentare, realizate în judeţ, în funcţie de structura producţiei şi condiţiile pedoclimatice.

La elaborarea planului de aprovizionare în fiecare judeţ, se va asigura constituirea unor rezerve de produse agroalimentare de pînă la 5 la sută la carne, 10 la sută la lapte şi produse lactate şi 15 la sută la legume şi fructe, calculate la cantităţile de produse planificate pentru aprovizionarea populaţiei din fondul de stat.

Art. 7. - în raport cu depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat, nivelurile de consum, de desfacere şi de livrare către fondul pieţei, stabilite pe fiecare judeţ, se suplimentează după cum urmează:

a) cu 10 la sută din cantităţile livrate peste plan de către unităţile agricole de stat;

b) cu 40 la sută din cantităţile livrate peste plan de unităţile agricole cooperatiste;

c) cu 70 la sută din cantităţile livrate peste plan la fondul de stat din contractări şi achiziţii de la gospodăriile populaţiei;

d) cantităţile obţinute prin depăşirea sarcinilor proprii de producţie de către cantine, restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică vor fi utilizate integral de unitatea producătoare.

Prevederile prezentului articol privind suplimentarea nivelurilor de consum la carne se aplică numai cu condiţia realizării efectivelor de animale planificată şi depăşirea sarcinilor de livrare la fondul de stat pe întregul judeţ.

Livrări suplimentare faţă de sarcinile stabilite prin plan se vor putea face numai din comunele care realizează efectivele de animale planificate la gospodăriile populaţiei. Pentru unităţile socialiste livrările suplimentare de animale în viu se vor putea face în condiţiile realizării efectivelor, a greutăţilor medii de tăiere planificate, precum şi a încadrării în normele de consum a furajelor.

Art. 8. - în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor de livrare la fondul de stat, cantităţile prevăzute a fi repartizate din fondul de stat pe fiecare judeţ se diminuează proporţional cu gradul de neîndeplinire a sarcinilor de livrare a animalelor în viu, a laptelui şi a produselor din lapte, legumelor şi fructelor proaspete.

Art. 9. - Aprovizionarea cu carne, produse lactate, legume şi fructe proaspete, a creşelor, grădiniţelor, spitalelor şi a unităţilor de asistenţă socială se asigură din fondul de stat, pe baza normelor de consum stabilite potrivit legii.

Art. 10. - Aprovizionarea cu carne a cantinelor, restaurantelor şi a altor unităţi de alimentaţie publică se face din fondul de stat, precum şi din producţia proprie, potrivit sarcinilor stabilite prin planul fiecărei unităţi.

În acest scop, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti vor lua măsuri de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, la cantine, restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică, pentru folosirea integrală în hrana animalelor a resturilor culinare, precum şi pentru dotarea cu utilajele necesare furajării animalelor, în condiţiile respectării normelor sanitar-veterinare.

De asemenea, consiliile populare judeţene vor lua măsuri de identificare şi atribuire a terenurilor virane din perimetrele construibile ale localităţilor, care anual vor fi puse la dispoziţia unităţilor cu consumuri colective - cantine, restaurante, internate şi alte unităţi - sau cetăţenilor, în vederea cultivării acestor terenuri cu legume, cartofi şi alte culturi alimentare.

Art. 11. - Constituirea, repartizarea şi folosirea resurselor stabilite prin plan şi a celor suplimentare pentru aprovizionarea populaţiei la fondul pieţei, consumuri colective şi alte consumuri, cu carne, produse lactate, legume şi fructe se face de către consiliile populare de comun acord cu consiliile sindicale teritoriale, pe bază de programe elaborate şi aprobate în condiţiile stabilite de lege.

Consiliile populare sînt obligate să supună dezbaterii programele de aprovizionare a populaţiei şi să prezinte rapoarte în adunări ale cetăţenilor cu privire la hotărîrile şi măsurile adoptate în legătură cu constituirea resurselor şi repartizarea produselor agroalimentare, pe localităţi şi sisteme comerciale.

Art. 12. - Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum şi unităţile cooperaţiei de consum trebuie să asigure intensificarea activităţii de valorificare pe calea contractărilor şi achiziţiilor a produselor agricole disponibile în gospodăriile populaţiei.

În vederea sporirii producţiei agricole, cooperaţia de consum va organiza, în capacităţi proprii, producerea puilor de o zi, creşterea scroafelor de prăsilă pentru obţinerea de purcei şi înmulţirea iepurilor de casă. Puii, purceii şi iepurii de casă obţinuţi de la unităţile cooperaţiei de consum vor fi vînduţi gospodăriilor populaţiei, cu care se încheie contracte pentru valorificarea animalelor şi păsărilor la fondul de stat sau prin contractări şi achiziţii suplimentare, precum şi pentru satisfacerea unor nevoi proprii de consum.

De asemenea, unităţile cooperaţiei de consum pot vinde purcei, pui şi iepuri de casă cantinelor, restaurantelor şi celorlalte unităţi de alimentaţie publică, pentru organizarea de către acestea a activităţii proprii de creştere şi îngrăşare a animalelor, păsărilor şi iepurilor pentru carne.

Art. 13. - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare vor lua măsuri pentru îndeplinirea integrală a programelor de creştere a animalelor, realizarea efectivelor totale şi matcă, a indicilor de reproducţie, precum şi pentru livrarea ritmică şi la greutăţile stabilite prin lege a animalelor destinate sacrificării.

De asemenea, vor asigura baza furajeră prin cultivarea şi folosirea integrală a suprafeţelor destinate plantelor de nutreţ, culturilor duble, precum şi pentru reînsămînţarea pajiştilor şi fîneţelor naturale, recoltarea, depozitarea şi folosirea completă a tuturor resurselor de furaje de volum şi a subproduselor vegetale.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum au obligaţia să asigure, potrivit sarcinilor stabilite prin planul naţional unic, material de prăsilă şi ouă de incubaţie unităţilor cooperaţiei de consum. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura asistenţa tehnică necesară pentru organizarea activităţii de incubaţie şi reproducţie în unităţile cooperaţiei de consum.

Art. 14. - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi consiliile populare sînt obligate să asigure ca toate unităţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, toţi deţinătorii de terenuri agricole să aplice măsurile prevăzute pentru folosirea integrală a pămîntului şi creşterea potenţialului de producţie al acestuia, să folosească cu eficienţă ridicată forţa de muncă şi baza tehnico-materială, să execute în bune condiţii toate lucrările agricole stabilite prin tehnologiile de producţie, să realizeze în întregime programele de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale.

Art. 15. - Nerespectarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală.

Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 19 decembrie 1980.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale, NICOLAE GIOSAN
Bucureşti, 19 decembrie 1980. Nr. 13

"Legarea de glie"

2009-11-24T13:33:00.002+02:00

Decret numar 68 din 1976, privind schimbarea domiciliului din alte localitati in orase declarate, potrivit legii, orase mari.

ART. 1. Schimbarea domiciliului din alte localitati in orase declarate, potrivit legii, orase mari, se poate face in interes de serviciu sau in interes familial, in conditiile prezentului decret.

ART. 2. Numarul de persoane, avind domiciliul in alte localitati pot fi incadrate in munca la unitatile din orasele declarate, potrivit legii, orase mari, cu schimbarea domiciliului in aceste orase, se aproba anual prin decret prezidential, la propunerea Consiliului de Ministri.
In acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu avizul ministerelor si celorlalte organe centrale interesate, vor inainta Consiliului de Ministri propuneri corespunzatoare. Unitatile, cu acordul directiilor pentru probleme de munca si ocrotiri sociale, vor comunica comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti numarul de persoane necesar a fi incadrat in munca din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari.

ART. 3. In numarul de persoane prevazut la art. 2 se includ si cei incadrati in munca prin concurs, potrivit legii, precum si absolventii liceelor de specialitate, scolilor postliceale, scolilor profesionale si ai cursurilor de calificare, repartizati la unitatile socialiste din orasele declarate, potrivit legii, orase mari, sau scolarizati pentru aceste unitati.
Absolventii institutiilor de invatamint superior de la invatamintul de zi isi pot schimba domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in conformitate cu dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 54/1975 cu privire la repartizarea in productie a absolventilor institutiilor de invatamint superior de la invatamintul de zi, devenit Legea nr. 22/1975.

ART. 4. Propunerile privind incadrarea in munca, cu schimbarea domiciliului din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, se fac numai daca necesarul de forta de munca nu poate fi asigurat din orasele respective sau din localitatile situate la o distanta de pina la 30 km de acestea, cu posibilitati pentru cei incadrati in munca sa efectueze zilnic naveta.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si ale municipiului Bucuresti impreuna cu Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor vor stabili localitatile de la care se poate efectua naveta fara schimbarea domiciliului in orasele mari si vor lua masuri pentru organizarea transportului in comun, astfel incit persoanele domiciliate in aceste localitati sa se poata deplasa zilnic la locul de munca.

ART. 5. In limita numarului stabilit potrivit art. 2, aprobarea nominala de schimbare a domiciliului unor persoane din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in vederea incadrarii in munca, se da de presedintele comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, la propunerea comisiei ce se constituie in acest scop pe linga comitetul executiv. Comisia prevazuta la alineatul precedent se compune din: un vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular judetean ca presedinte, primul vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular al orasu lui declarat, potrivit legii, oras mare, directorul directiei pentru probleme de munca si ocrotiri sociale, consiliul judetean al sindicatelor, un secretar al comitetului judetean al Uniunii Tineretului Comunist, secretara consiliului judetean al femeilor si seful militiei judetene, in calitate de membri.
La municipiul Bucuresti comisia se organizeaza in mod corespunzator, avind ca presedinte pe primul vicepresedinte al comitetului executiv.
Componenta comisiei se stabileste prin decizie de catre comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiul Bucuresti. Comisia analizeaza si supune aprobarii propunerile nominale facute de organele colective de conducere ale unitatilor privind persoanele care urmeaza a fi incadrate in munca, cu schimbarea domiciliului din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari.
Unitatile prezinta comisiei propunerile nominale prevazute la alineatul precedent numai daca pot asigura persoanelor in cauza membrilor lor de familie conditii de locuit potrivit dispozitiilor legale, daca aceste persoane isi pot asigura spatiu de locuit sau daca au posibilitatea sa incheie contract pentru construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala. Persoanele care urmeaza a fi incadrate in munca pot incheia contracte pentru construirea sau cumpararea de locuinta proprietate personala, pe baza aprobarii nominale de incadrare in munca cu schimbarea domiciliului in orasul declarat, potrivit legii, oras mare, a actului de repartizare in productie sau a dovezii ca au reusit la un concurs.

ART. 6. Pentru personalul Ministerului Apararii Nationale si al Ministerului de Interne, aprobarea schimbarii domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, se da, dupa caz, de catre ministrul apararii nationale sau ministrului de interne.

ART. 7. Au dreptul sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, in suprafata locativa a persoanelor la care se muta, daca aceste persoane au domiciliul in orasul respectiv: a) sotul care se muta la celalalt sot; b) minorii care se muta la parinti, la persoanele obligate sa le acorde intretinere, la tutore ori la alte persoane sau familii la care au fost incredintati spre crestere, educare si intretinere.
Persoanele care au locuinta proprietate personala in orasele declarate, potrivit legii, orase mari si care, ulterior dobindirii proprietatii, si-au schimbat domiciliul in alte localitati, ca urmare a schimbarii locului de munca, au dreptul sa revina in orasul mare dupa incetarea raporturilor de munca, daca au asigurata cazarea in locuinta proprie.
De asemenea, au dreptul sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, ofiterii, maistrii militari si subofiterii, in termen de un an de la data trecerii in rezerva, pentru motive ce nu le sint imputabile, daca au domiciliat in aceste orase si au fost mutati in alte localitati in interesul serviciului.

ART. 8. Pot sa-si schimbe domiciliul din alte localitati in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, cu aprobarea presedintilor comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestor orase sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti: a) parintii care se muta la copii, daca virsta sau starea sanatatii impune ingrijire din partea copiilor la care se muta; b) copii majori care se muta la parinti, fiind in intretinerea acestora, pentru continuarea studiilor sau care sint inapti de munca. In mod exceptional, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, cu acordul Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare si al Ministerului de Interne, pot aproba schimbarea domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, si altor persoane decit cele prevazute la lit. a) si b), daca aceste persoane au locuinta asigurata si, datorita virstei ori incapacitatii de munca, au nevoie de intretinere.

ART. 9. Pentru examinarea temeiniciei cererilor persoanelor prevazute la art. 8, pe linga comitetele executive ale consiliilor populare municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie comisii formate din: un vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular ca presedinte, reprezentantul compartimentului care se ocupa cu problemele de autoritate tutelara, seful oficiului sau al biroului pentru problemele de forta de munca, un reprezentant al organelor sindicale, un secretar al organelor locale ale U.T.C., reprezentanta organizatiei de femei si seful organului local al militiei, ca membri.
Componenta comisiei prevazuta la alineatul precedent se stabileste prin decizie de comitetul executiv al consiliului popular municipal sau al sectorului municipiului Bucuresti.

ART. 10. Comitetul executiv al consiliului popular al orasului declarat, potrivit legii, oras mare sau al sectorului municipiului Bucuresti poate dispune, prin decizie, anularea mentiunii de schimbare a domiciliului din alte localitati in aceste orase, in cazurile cind:
a) persoanelor incadrate in munca in conditiile art. 5 li s-a desfacut contractul de munca, din motive imputabile lor, inainte de implinirea a 5 ani de la data incadrarii;
b) prin hotarire judecatoreasca definitiva se constata ca incheierea casatoriei s-a facut in scopul schimbarii domiciliului in orasul declarat, potrivit legii, oras mare sau ca schimbarea domiciliului s-a obtinut prin manopere frauduloase ori prin savirsirea unei infractiuni. Instanta judecatoreasca este obligata sa comunice hotarirea, ramasa definitiva, comitetului executiv al consiliului popular. Impotriva deciziei de anulare a schimbarii domiciliului se poate face contestatie in termen de 15 zile de la primirea comunicarii. Contestatia se rezolva in termen de cel mult 30 de zile de comitetul executiv al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
Decizia de anulare a schimbarii domiciliului, ramasa definitiva, se comunica organului militiei, pentru a face mentiunea corespunzatoare in actul de identitate.

ART. 11. Persoanele carora li s-a anulat mentiunea de stabilire a domiciliului in baza art. 10 lit. a) pierd dreptul de folosinta a suprafetei locative inchiriate, contractul fiind considerat anulat de drept. In toate cazurile prevazute la art. 10 persoanele respective sint obligate ca, in termen de 90 de zile de la efectuarea in actul de identitate a mentiunii de anulare a stabilirii domiciliului, sa paraseasca localitatea, comitetul executiv al consiliului popular care a emis decizia de anulare a schimbarii domiciliului este obligat sa ia masuri in vederea asigurarii spatiului de locuit si a unui loc de munca in localitatea in care persoana a avut domiciliul inainte de a se stabili in orasul declarat, potrivit legii, oras mare.
In cazul neindeplinirii in termen a obligatiei de a parasi localitatea, persoana in cauza va fi evacuata de catre organele militiei, pe baza deciziei de evacuare a comitetului executiv al consiliului popular, cheltuielile efectuate urmind a fi recuperate de la persoana evacuata.

ART. 12. Persoanelor care au domiciliul in orasele declarate, potrivit legii orase mari, dar sint incadrate in munca la unitati din alte localitati, unde li s-au repartizat locuinte in conditiile legii ori au locuinte proprietate personala in care locuiesc efectiv impreuna cu familia, organele militiei vor efectua din oficiu schimbarea domiciliului din orasul mare in acea localitate.

ART. 13. Presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare ale oraselor declarate, potrivit legii, orase mari si ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot aproba, in afara numarului stabilit anual potrivit art. 2, schimbarea domiciliului persoanelor care au fost incadrate in munca cu contract pe durata nedeterminata, inainte de 1 ianuarie 1975, la unitati din aceste localitati. Aprobarile se dau pe baza propunerilor facute de comisiile prevazute la art. 9 daca persoanele in cauza au domiciliul in localitati de unde nu au posibilitatea sa faca naveta si numai daca unitatile la care sint incadrate le asigura conditii de locuit corespunzatoare ori aceste persoane au locuinta asigurata sau incheie contract pentru construirea unei locuinte proprietate personala.

ART. 14. Cererile de stabilire a domiciliului in orasele declarate, potrivit legii, orase mari, aflate in curs de dezvoltare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor prezentului decret.

ART. 15 Decretul nr.307/1971 privind stabilirea domiciliului in orasele care, potrivit legii, sint declarate orase mari, devenit Legea nr. 66/1971, se abroga.

Au mai trecut 13 ani de "epurări" şi...

2009-11-24T13:28:00.001+02:00

...iată:

CONSTITUŢIA
Republicii Socialiste România din 1965

TITLUL I

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

Art. 1. - Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.

Art. 2. - Intreaga putere in Republica Socialista Romania apartine poporului, liber si stapin pe soarta sa.

Puterea poporului se intemeiaza pe alianta muncitoreasca-taraneasca. In strinsa unire, clasa muncitoare - clasa conducatoare in societate -, taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fara deosebire de nationalitate, construiesc orinduirea socialista, creind conditiile trecerii la comunism.

Art. 3. - In Republica Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman.

Art. 4. - Detinator suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala si prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct si secret.

Marea Adunare Nationala si consiliile populare constituie baza intregului sistem de organe ale statului.

Marea Adunare Nationala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea si controlul caruia isi desfasoara activitatea toate celelalte organe ale statului.

Art. 5. - Economia nationala a Romaniei este o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie.

In Republica Socialista Romania, exploatarea omului de catre om este pentru totdeauna desfiintata si se infaptuieste principiul socialist al repartitiei dupa cantitatea si calitatea muncii.

Munca este o indatorire de onoare pentru fiecare cetatean al tarii.

Art. 6. - Proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie este fie proprietate de stat - asupra bunurilor apartinind intregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor apartinind fiecarei organizatii cooperatiste.

Art. 7. - Bogatiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile si uzinele, bancile, intreprinderile agricole de stat, statiunile pentru mecanizarea agriculturii, caile de comunicatie, mijloacele de transport si telecomunicatii de stat, fondul de stat de cladiri si locuinte, baza materiala a institutiilor social-culturale de stat, apartin intregului popor, sint proprietate de stat.

Art. 8. - Comertul exterior este monopol de stat.

Art. 9. - Pamintul cooperativelor agricole de productie, animalele, uneltele, instalatiile si constructiile ce le apartin sint proprietate cooperatista.

Lotul de pamint aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de productie, in folosinta gospodariilor familiale ale taranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatista.

Casa de locuit si constructiile gospodaresti, terenul pe care acestea se afla, precum si, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de productie si inventarul agricol marunt, constituie proprietate personala a taranilor cooperatori.

Uneltele, masinile, instalatiile si constructiile cooperativelor mestesugaresti si ale cooperativelor de productie, achizitii si desfacere a marfurilor sint proprietate cooperatista.

Art. 10. - Cooperativele agricole de productie, forma socialista de organizare a agriculturii, asigura conditii pentru cultivarea intensiva a pamintului si aplicarea stiintei inaintate, contribuie, prin sporirea productiei, la dezvoltarea economiei nationale, la ridicarea continua a nivelului de viata al taranimii si al intregului popor.

Statul sprijina cooperativele agricole de productie si ocroteste proprietatea lor. De asemenea, statul sprijina celelalte organizatii cooperatiste si ocroteste proprietatea lor.

Art. 11. - In conditiile agriculturii cooperativizate, statul garanteaza taranilor care nu se pot asocia in cooperative agricole de productie proprietatea asupra pamintului pe care il lucreaza ei insisi si familiile lor, asupra uneltelor folosite in acest scop, ca si proprietatea asupra animalelor de munca si de productie.

Este garantata, de asemenea, proprietatea mestesugarilor asupra atelierelor proprii.

Art. 12. - Terenurile si constructiile pot fi expropriate numai pentru lucrari de interes obstesc si cu plata unei juste despagubiri.

Art. 13. - In Republica Socialista Romania, intreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orinduirii si inflorirea natiunii socialiste, cresterea continua a bunastarii materiale si culturale a poporului, asigurarea libertatii si demnitatii omului, afirmarea multilaterala a personalitatii umane.

Pentru aceasta, statul socialist roman:

Organizeaza, planifica si conduce economia nationala;

Apara proprietatea socialista;

Garanteaza exercitarea deplina a drepturilor cetatenilor, asigura legalitatea socialista si apara ordinea de drept;

Dezvolta invatamintul de toate gradele, asigura conditiile pentru dezvoltarea stiintei, artei si culturii, infaptuieste ocrotirea sanatatii;

Asigura apararea tarii si organizeaza fortele sale armate;

Organizeaza relatiile cu celelalte state.

Art. 14. - Republica Socialista Romania intretine si dezvolta relatii de prietenie si colaborare cu tarile socialiste in spiritul internationalismului socialist, promoveaza relatii de colaborare cu tarile avind alta orinduire social-politica, activeaza in organizatii internationale in scopul asigurarii pacii si intelegerii intre popoare.

Relatiile externe ale Republicii Socialiste Romania se bazeaza pe principiile respectarii suveranitatii si independentei nationale, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc, neamestecului in treburile interne.

Art. 15. - Teritoriul Republicii Socialiste Romania este organizat in unitati administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna.

Capitala Republicii Socialiste Romania este municipiul Bucuresti, care este organizat pe sectoare.

Orasele mai importante pot fi organizate ca municipii.

Art. 16. - Cetatenia romana se dobindeste si se pierde potrivit legii.

TITLUL II

DREPTURILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE

CETATENILOR

Art. 17. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania, fara deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie, sint egali in drepturi in toate domeniile vietii economice, politice, juridice, sociale si culturale.

Statul garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor. Nici o ingradire a acestor drepturi si nici o deosebire in exercitarea lor pe temeiul nationalitatii, rasei, sexului sau religiei nu sint ingaduite.

Orice manifestare avind ca scop stabilirea unor asemenea ingradiri, propaganda nationalist-sovina, atitarea urii de rasa sau nationale, sint pedepsite prin lege.

Art. 18. - In Republica Socialista Romania, cetatenii au dreptul la munca. Fiecarui cetatean i se asigura posibilitatea de a desfasura, potrivit pregatirii sale, o activitate in domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerata dupa cantitatea si calitatea ei. La munca egala retributia este egala.

Prin lege se stabilesc masurile de protectie si securitate a muncii, precum si masuri speciale de ocrotire a muncii femeilor si tineretului.

Art. 19. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la odihna.

Dreptul la odihna este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de munca la 8 ore, a unui repaus saptaminal si prin concedii anuale platite.

In sectoarele de munca grea si foarte grea, durata zilei de munca este redusa sub 8 ore, fara scaderea retributiei.

Art. 20. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la asigurare materiala de batrinete, boala sau incapacitate de munca.

Dreptul la asigurare materiala se realizeaza pentru muncitori si functionari prin pensii si ajutoare de boala acordate in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat, iar pentru membrii organizatiilor cooperatiste sau ai altor organizatii obstesti, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigura asistenta medicala prin institutiile sale sanitare.

Concediul de maternitate platit este garantat.

Art. 21. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la invatatura.

Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu, prin gratuitatea invatamintului de toate gradele, precum si prin sistemul burselor de stat.

Invatamintul in Republica Socialista Romania este invatamint de stat.

Art. 22. - In Republica Socialista Romania, nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum si carti, ziare, reviste, teatre, invatamintul de toate gradele, in limba proprie. In unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana, toate organele si institutiile folosesc oral si scris si limba nationalitatii respective si fac numiri de functionari din rindul acesteia sau al altor cetateni care cunosc limba si felul de trai al populatiei locale.

Art. 23. - In Republica Socialista Romania, femeia are drepturi egale cu barbatul.

Statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si copilului.

Art. 24. - Republica Socialista Romania asigura tinerilor conditiile necesare dezvoltarii aptitudinilor lor fizice si intelectuale.

Art. 25. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a alege si de a fi alesi in Marea Adunare Nationala si in consiliile populare.

Votul este universal, egal, direct si secret. Au drept de vot toti cetatenii care au implinit virsta de 18 ani.

Cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 23 de ani pot fi alesi deputati in Marea Adunare Nationala si in consiliile populare.

Dreptul de a depune candidaturi apartine Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a fortelor politice si sociale ale natiunii noastre socialiste, a tuturor organizatiilor de masa si obstesti, pentru participarea intregului popor la infaptuirea politicii interne si externe a partidului si statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.

Alegatorii au dreptul de a revoca oricind pe deputat potrivit procedurii prevazute de lege.

Nu au dreptul de a alege si de a fi alesi alienatii si debilii mintali, precum si persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca de condamnare.

Art. 26. - Cetatenii cei mai inaintati si mai constienti din rindurile muncitorilor, taranilor, intelectualilor si ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc in Partidul Comunist Roman, cea mai inalta forma de organizare a clasei muncitoare, detasamentul ei de avangarda.

Partidul Comunist Roman exprima si slujeste cu fidelitate nazuintele si interesele vitale ale poporului, indeplineste rolul conducator in toate domeniile constructiei socialiste, indruma activitatea organizatiilor de masa si obstesti, precum si a organelor de stat.

Art. 27. - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a se asocia in organizatii sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, in uniuni de creatie, asociatii stiintifice, tehnice, sportive, precum si in alte organizatii obstesti.

Statul sprijina activitatea organizatiilor de masa si obstesti, creeaza conditii pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizatii si ocroteste patrimoniul lor.

Organizatiile de masa si obstesti asigura larga participare a maselor populare la viata politica, economica, sociala, culturala a Republicii Socialiste Romania si la exercitarea controlului obstesc - expresie a democratismului orindurii socialiste. Prin organizatiile de masa si obstesti, Partidul Comunist Roman infaptuieste o legatura organizata cu clasa muncitoare, taranimea, intelectualitatea si celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizeaza in lupta pentru desavirsirea constructiei socialismului.

Art. 28. - Cetatenilor Republicii Socialiste Romania li se garanteaza libertatea cuvintului, a presei, a intrunirilor, a mitingurilor si a demonstratiilor.

Art. 29. - Libertatea cuvintului, presei, intrunirilor, mitingurilor si demonstratiilor nu pot fi folosite in scopuri potrivnice orinduirii socialiste si intereselor celor ce muncesc.

Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa. Participarea la astfel de asociatii si propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sint pedepsite prin lege.

Art. 30. - Libertatea constiintei este garantata tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania.

Oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credinta religioasa. Libertatea exercitarii cultului religios este garantata. Cultele religioase se organizeaza si functioneaza liber. Modul de organizare si functionare a cultelor religioase este reglementat prin lege.

Scoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine alte institutii de invatamint decit scoli speciale pentru pregatirea personalului de cult.

Art. 31. - Cetatenilor Republicii Socialiste Romania le este garantata inviolabilitatea persoanei.

Nici o persoana nu poate fi retinuta sau arestata daca impotriva ei nu exista probe sau indicii temeinice ca a savirsit o fapta prevazuta si pedepsita prin lege. Organele de cercetare pot dispune retinerea unei persoane pe o durata de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decit pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror.

Dreptul de aparare este garantat in tot cursul procesului.

Art. 32. - Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate patrunde in locuinta unei persoane fara invoirea acesteia, decit in cazurile si in conditiile anume prevazute de lege.

Art. 33. - Secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice este garantat.

Art. 34. - Dreptul de petitionare este garantat. Organele de stat au obligatia de a rezolva petitiile cetatenilor privind drepturi si interese personale sau obstesti.

Art. 35. - Cel vatamat intr-un drept al sau printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, in conditiile prevazute de lege, anularea actului si repararea pagubei.

Art. 36. - Dreptul de proprietate personala este ocrotit de lege.

Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personala veniturile si economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodaria de pe linga ea si terenul pe care ele se afla, precum si bunurile de uz si confort personal.

Art. 37. - Dreptul de mostenire este ocrotit de lege.

Art. 38. - Republica Socialista Romania acorda drept de azil cetatenilor straini urmariti pentru activitatea lor in apararea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare nationala sau de aparare a pacii.

Art. 39. - Fiecare cetatean al Republicii Socialiste Romania este dator sa respecte Constitutia si legile, sa apere proprietatea socialista, sa contribuie la intarirea si dezvoltarea orinduirii socialiste.

Art. 40. - Serviciul militar in rindurile fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania este obligatoriu si constituie o indatorire de onoare a cetatenilor Republicii Socialiste Romania.

Art. 41. - Apararea patriei este datoria sfinta a fiecarui cetatean al Republicii Socialiste Romania. Calcarea juramintului militar, tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitatii de aparare a statului, constituie crimele cele mai grave fata de popor si sint pedepsite prin lege cu toata asprimea.

TITLUL III

ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT

Marea Adunare Naţionala

Art. 42. - Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania.

Art. 43. - Marea Adunare Nationala are urmatoarele atributii principale:

Adopta si modifica Constitutia Republicii Socialiste Romania;

Reglementeaza sistemul electoral;

Hotaraste consultarea poporului, prin referendum, asupra masurilor de importanta deosebita care privesc interese supreme ale tarii;

Adopta planul national unic de dezvoltare economico-sociala, bugetul de stat si contul general de incheiere a exercitiului bugetar;

Organizeaza Consiliul de Ministri; stabileste normele generale de organizare si functionare a ministerelor si celorlalte organe centrale de stat;

Reglementeaza organizarea judecatoreasca si a Procuraturii;

Stabileste normele de organizare si functionare a consiliilor populare;

Stabileste organizarea administrativa a teritoriului;

Acorda amnistia;

Ratifica si denunta tratatele internationale care implica modificarea legilor;

Alege si revoca pe Presedintele Republicii Socialiste Romania;

Alege si revoca Consiliul de Stat;

Alege si revoca Consiliul de Ministri;

Alege si revoca Tribunalul Suprem si procurorul general;

Exercita controlul general al aplicarii Constitutiei. Numai Marea Adunare Nationala hotaraste asupra constitutionalitatii legilor;

Controleaza activitatea Presedintelui Republicii Socialiste Romania si a Consiliului de Stat;

Controleaza activitatea Consiliului de Ministri, a ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei de stat;

Asculta dari de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem si controleaza deciziile sale de indrumare;

Controleaza activitatea Procuraturii;

Exercita controlul general asupra activitatii consiliilor populare;

Stabileste linia generala a politicii externe;

Proclama, in interesul apararii tarii, a ordinii publice sau a securitatii statului, starea de necesitate, in unele localitati sau pe intreg teritoriul tarii;

Declara mobilizarea partiala sau generala;

Declara starea de razboi. Starea de razboi poate fi declarata numai in cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste Romania sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialista Romania are obligatii de aparare mutuala asumate prin tratate internationale, daca s-a produs situatia pentru care obligatia de declarare a starii de razboi este statornicita.

Art. 44. - Deputatii Marii Adunari Nationale se aleg pe circumscriptii electorale avind acelasi numar de locuitori.

Norma de reprezentare pentru alegerea deputatilor si delimitarea circumscriptiilor electorale se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

In fiecare circumscriptie electorala se alege un deputat.

Art. 45. - Marea Adunare Nationala se alege pentru o legislatura de 5 ani.

Mandatul Marii Adunari Nationale nu poate inceta inainte de incheierea legislaturii pentru care a fost aleasa. Mandatul inceteaza la data efectuarii alegerilor pentru noua Mare Adunare Nationala.

In cazul cind constata existenta unor imprejurari care fac imposibila efectuarea alegerilor, Marea Adunare Nationala poate hotari prelungirea mandatului sau pe durata acestor imprejurari.

Art. 46. - Alegerile pentru Marea Adunare Nationala au loc in una din zilele nelucratoare ale lunii martie a anului in care se incheie legislatura precedenta. In cazul prevazut la Art. 45 alin. 3, alegerile au loc in decurs de 2 luni de la expirarea termenului pentru care a fost prelungit mandatul Marii Adunari Nationale.

Marea Adunare Nationala nou aleasa este convocata in cursul urmatoarelor 3 luni de la incetarea mandatului Marii Adunari Nationale precedente.

Art. 47. - Marea Adunare Nationala verifica legalitatea alegerii fiecarui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.

In cazul anularii unei alegeri, drepturile si datoriile deputatului inceteaza din momentul anularii.

Art. 48. - Marea Adunare Nationala adopta regulamentul sau de functionare.

Art. 49. - Marea Adunare Nationala isi stabileste anual bugetul, care se inscrie in bugetul de stat.

Art. 50. - Marea Adunare Nationala alege, pe durata legislaturii, Biroul Marii Adunari Nationale, alcatuit din presedintele Marii Adunari Nationale si patru vicepresedinti.

Art. 51. - Presedintele Marii Adunari Nationale conduce lucrarile sesiunilor Marii Adunari Nationale.

Presedintele Marii Adunari Nationale poate desemna pe oricare dintre vicepresedinti pentru indeplinirea unora din atributiile sale.

Art. 52. - Marea Adunare Nationala alege, dintre deputati, comisii permanente.

Comisiile permanente examineaza si dezbat, din insarcinarea Marii Adunari Nationale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotariri sau de alte acte ce urmeaza a fi adoptate, precum si orice alte probleme.

De asemenea, din insarcinarea Marii Adunari Nationale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competentei sale, rapoarte ale conducatorilor oricaror organe ale administratiei de stat, ale Tribunalului Suprem si ale Procuraturii, asupra activitatii acestor organe, precum si ale presedintilor comitetelor executive sau ai birourilor executive ale consiliilor populare asupra activitatii acestor consilii, si analizeaza modul in care organele mentionate infaptuiesc politica Partidului Comunist Roman si asigura aplicarea legii.

Comisiile intocmesc rapoarte, avize sau propuneri in legatura cu toate problemele mentionate in alin. 2 si 3, pe care le supun Marii Adunari Nationale sau Consiliului de Stat.

Marea Adunare Nationala poate alege comisii temporare pentru orice probleme sau domenii de activitate, stabilind imputernicirile si modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

Toate organele si functionarii de stat au obligatia sa puna la dispozitia comisiilor Marii Adunari Nationale informatiile si documentele cerute.

Art. 53. - In exercitarea controlului constitutionalitatii legilor, precum si pentru pregatirea lucrarilor privind adoptarea legilor, Marea Adunare Nationala alege pe durata legislaturii o comisie constitutionala si juridica.

In Comisia constitutionala si juridica pot fi alesi - fara a depasi o treime din numarul total al membrilor comisiei - specialisti care nu sint deputati.

Comisia constitutionala si juridica prezinta Marii Adunari Nationale rapoarte sau avize cu privire la constitutionalitatea legilor. De asemenea, examineaza constitutionalitatea decretelor cuprinzind norme cu putere de lege si a hotaririlor Consiliului de Ministri, potrivit Regulamentului de functionare a Marii Adunari Nationale.

Dispozitiile Art. 52 se aplica, in mod corespunzator, si Comisiei constitutionale si juridice.

Art. 54. - Marea Adunare Nationala lucreaza in sesiuni.

Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale se convoaca de doua ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunari Nationale.

Marea Adunare Nationala se convoaca, ori de cite ori este nevoie, in sesiuni extraordinare, din initiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunari Nationale sau cel putin a unei treimi din numarul total al deputatilor.

Convocarea in sesiuni a Marii Adunari Nationale se face prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 55. - Marea Adunare Nationala lucreaza numai daca sint prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul total al deputatilor.

Art. 56. - Marea Adunare Nationala adopta legi si hotariri.

Legile si hotaririle sint adoptate daca intrunesc votul majoritatii deputatilor Marii Adunari Nationale.

Constitutia se adopta si se modifica cu votul a cel putin doua treimi din numarul total al deputatilor Marii Adunari Nationale.

Legile si hotaririle Marii Adunari Nationale se semneaza de presedintele sau vicepresedintele Marii Adunari Nationale care a condus sedinta.

Art. 57. - Dupa adoptarea lor de catre Marea Adunare Nationala, legile se publica in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, in termen de cel mult 10 zile, sub semnatura Presedintelui Republicii Socialiste Romania.

Art. 58. - Fiecare deputat al Marii Adunari Nationale are dreptul de a pune intrebari si de a adresa interpelari Consiliului de Ministri sau oricaruia dintre membrii acestuia.

Deputatul, in cadrul controlului exercitat de Marea Adunare Nationala, poate pune intrebari si adresa interpelari presedintelui Tribunalului Suprem si procurorului general.

Cel intrebat ori interpelat are obligatia de a raspunde verbal sau in scris, in termen de cel mult 3 zile si in orice caz in aceeasi sesiune.

Art. 59. - In vederea pregatirii dezbaterilor Marii Adunari Nationale ori a interpelarilor, deputatul are dreptul sa ceara informatiile necesare de la orice organ de stat, adresindu-se in acest scop Biroului Marii Adunari Nationale.

Art. 60. - Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegatorilor dari de seama asupra activitatii sale si a Marii Adunari Nationale.

Art. 61. - Nici un deputat al Marii Adunari Nationale nu poate fi retinut, arestat sau trimis in judecata penala, fara incuviintarea prealabila a Marii Adunari Nationale in timpul sesiunii, iar intre sesiuni, a Consiliului de Stat.

Numai in caz de infractiune flagranta, deputatul poate fi retinut fara aceasta incuviintare.

Consiliul de Stat

Art. 62. - Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunari Nationale.

Art. 63. - Consiliul de Stat exercita in mod permanent urmatoarele atributii principale:

Stabileste data alegerilor pentru Marea Adunare Nationala si consiliile populare;

Stabileste modul de organizare si desfasurare a referendumului;

Organizeaza ministerele si celelalte organe centrale de stat;

Ratifica si denunta tratatele internationale, cu exceptia acelora a caror ratificare este de competenta Marii Adunari Nationale;

Stabileste gradele militare;

Instituie decoratiile si titlurile de onoare.

Art. 64. - Consiliul de Stat exercita, in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, urmatoarele atributii principale:

Stabileste, fara a putea sa modifice Constitutia, norme cu putere de lege. Normele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunari Nationale, potrivit procedurii de adoptare a legilor. Planul national unic de dezvoltare economico-sociala, bugetul de stat, precum si contul general de incheiere a exercitiului bugetar, pot fi adoptate de Consiliul de Stat numai atunci cind Marea Adunare Nationala nu se poate intruni din cauza unor imprejurari exceptionale;

Numeste si revoca pe primul-ministru;

Numeste si revoca Consiliul de Ministri si Tribunalul Suprem, atunci cind Marea Adunare Nationala nu se poate intruni din cauza unor imprejurari exceptionale;

Da legilor in vigoare interpretarea general-obligatorie;

Acorda amnistia;

Controleaza aplicarea legilor si hotaririlor Marii Adunari Nationale, activitatea Consiliului de Ministri, a ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei de stat, precum si activitatea Procuraturii; asculta dari de seama ale Tribunalului Suprem si controleaza deciziile sale de indrumare; controleaza hotaririle consiliilor populare;

Declara, in caz de urgenta, mobilizarea partiala sau generala;

Declara, in caz de urgenta, starea de razboi. Starea de razboi poate fi declarata numai in cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste Romania sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialista Romania are obligatii de aparare mutuala asumate prin tratate internationale, daca s-a produs situatia pentru care obligatia de declarare a starii de razboi este statornicita.

Atributiile prevazute in prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat si in timpul sesiunilor Marii Adunari Nationale, in cazul in care necesitatile economice si sociale impun adoptarea neintirziata a unor masuri, iar Marea Adunare Nationala nu se afla intrunita in plenul sau; normele cu putere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunari Nationale, potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrarilor in plen.

Art. 65. - Consiliul de Stat este ales de Marea Adunare Nationala dintre membrii sai, pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat functioneaza pina la alegerea noului Consiliu de Stat in legislatura urmatoare.

Art. 66. - Presedintele Republicii Socialiste Romania este Presedinte al Consiliului de Stat.

Art. 67. - Consiliul de Stat se compune din presedinte, vicepresedinti si membri.

Art. 68. - Consiliul de Stat isi desfasoara activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Art. 69. - Consiliul de Stat emite decrete si adopta hotariri.

Decretele si hotaririle se semneaza de Presedintele Republicii Socialiste Romania. Decretele normative se publica in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Art. 70. - Consiliul de Stat prezinta Marii Adunari Nationale dari de seama cu privire la exercitarea atributiilor sale, precum si la respectarea si executarea, in activitatea de stat, a legilor si hotaririlor Marii Adunari Nationale.

Consiliul de Stat, in intregul sau, si fiecare din membrii acestuia sint raspunzatori in fata Marii Adunari Nationale pentru intreaga activitate a Consiliului de Stat.

Presedintele Republicii Socialiste Romania

Art. 71. - Presedintele Republicii Socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania.

Art. 72. - Presedintele Republicii Socialiste Romania este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia, si ramine in functie pina la alegerea presedintelui in legislatura urmatoare.

Art. 73. - La alegerea sa, Presedintele Republicii Socialiste Romania depune in fata Marii Adunari Nationale urmatorul juramint:

"Jur sa slujesc cu credinta patria, sa actionez cu fermitate pentru apararea independentei, suveranitatii si integritatii tarii, pentru bunastarea si fericirea intregului popor, pentru edificarea socialismului si comunismului in Republica Socialista Romania!

Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principiilor democratiei socialiste, pentru afirmarea in viata societatii a normelor eticii si echitatii socialiste!

Jur sa promovez neabatut politica externa de prietenie si alianta cu toate tarile socialiste, de colaborare cu toate natiunile lumii, fara deosebire de orinduire sociala, pe baza deplinei egalitati in drepturi, de solidaritate cu fortele revolutionare, progresiste, de pretutindeni, de pace si prietenie intre popoare!

Jur ca imi voi face intotdeauna datoria cu cinste si devotament pentru stralucirea si maretia natiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste Romania!"

Art. 74. - Presedintele Republicii Socialiste Romania este comandantul suprem al fortelor armate si presedintele Consiliului Apararii Republicii Socialiste Romania.

Art. 75. - Presedintele Republicii Socialiste Romania indeplineste, in conformitate cu Constitutia si cu legile, urmatoarele atributii principale:

Prezideaza Consiliul de Stat;

Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri atunci cind apare necesar;

Stabileste masurile de importanta deosebita ce privesc interese supreme ale tarii, care urmeaza a fi supuse de catre Marea Adunare Nationala spre consultare poporului, prin referendum;

Numeste si revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-ministrii, ministrii si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat, care fac parte din Consiliul de Ministri; numeste si revoca pe conducatorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Ministri; numeste si revoca pe membrii Tribunalului Suprem;

In timpul in care Marea Adunare Nationala nu este intrunita in plenul sau, numeste si revoca pe presedintele Tribunalului Suprem si pe procurorul general;

Acorda gradele de general, amiral si maresal;

Confera decoratiile si titlurile de onoare; autoriza purtarea decoratiilor conferite de alte state;

Acorda gratierea;

Acorda cetatenia, aproba renuntarea la cetatenie si retrage cetatenia romana; aproba stabilirea domiciliului in Romania pentru cetatenii altor state;

Acorda dreptul de azil;

Stabileste rangurile misiunilor diplomatice, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Republicii Socialiste Romania;

Primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state;

Incheie tratate internationale in numele Republicii Socialiste Romania; poate da imputerniciri, in acest scop, primului-ministru ori unor membri ai Consiliului de Ministri sau unor reprezentanti diplomatici;

In interesul apararii Republicii Socialiste Romania, al asigurarii ordinii publice sau securitatii statului, proclama, in caz de urgenta, in unele localitati sau pe intreg teritoriul tarii, starea de necesitate.

In indeplinirea atributiilor sale, Presedintele Republicii Socialiste Romania emite decrete prezidentiale si decizii.

Art. 76. - Presedintele Republicii Socialiste Romania este raspunzator fata de Marea Adunare Nationala pentru intreaga sa activitate.

Presedintele Republicii Socialiste Romania prezinta periodic Marii Adunari Nationale dari de seama asupra exercitarii atributiilor sale si asupra dezvoltarii statului.

TITLUL IV

ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRATIEI DE STAT

Art. 77. - Consiliul de Ministri este organul suprem al administratiei de stat.

Consiliul de Ministri exercita conducerea generala a activitatii executive pe intreg teritoriul tarii, avind urmatoarele atributii principale:

Stabileste masuri generale pentru aducerea la indeplinire a politicii interne si externe;

Hotaraste masurile necesare privind organizarea si asigurarea executarii legilor;

Conduce, coordoneaza si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei de stat;

Elaboreaza proiectul planului national unic de dezvoltare economico-sociala si proiectul bugetului de stat, precum si orice alte proiecte de legi; elaboreaza proiecte de decrete;

Stabileste masuri pentru realizarea planului national unic de dezvoltare economico-sociala si a bugetului de stat; intocmeste raportul general cu privire la indeplinirea planului national unic de dezvoltare economico-sociala si contul general de incheiere a exercitiului bugetar;

Infiinteaza organizatii economice, intreprinderi si institutii de stat de interes republican;

Ia masuri in vederea asigurarii ordinii publice, apararii intereselor statului si ocrotirii drepturilor cetatenilor;

Ia masuri, potrivit hotaririlor Consiliului Apararii, pentru organizarea generala a fortelor armate si fixarea contingentelor anuale de cetateni care urmeaza sa fie chemati la indeplinirea serviciului militar;

Exercita conducerea generala in domeniul relatiilor cu alte state si ia masuri pentru incheierea acordurilor internationale;

Sprijina activitatea organizatiilor de masa si obstesti;

Exercita, in conditiile prevazute de lege, atributiile sale de conducere si de control asupra activitatii comitetelor executive si birourilor executive ale consiliilor populare.

Art. 78. - Consiliul de Ministri este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia. Consiliul de Ministri functioneaza pina la alegerea noului Consiliu de Ministri in legislatura urmatoare.

Art. 79. - In indeplinirea atributiilor sale, Consiliul de Ministri adopta hotariri pe baza si in vederea executarii legilor.

Hotaririle cu caracter normativ se publica in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Art. 80. - Consiliul de Ministri se compune din: primul-ministru, viceprim-ministrii, ministrii, ministrii secretari de stat, precum si presedintii altor organe centrale ale administratiei de stat prevazuti prin lege.

Din Consiliul de Ministri fac parte, de asemenea, ca membri, presedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, presedintele Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie, presedinta Consiliului National al Femeilor si primul-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Consiliul de Ministri poate sa-si constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativa a problemelor curente si urmarirea executarii hotaririlor Consiliului de Ministri.

Art. 81. - Consiliul de Ministri isi desfasoara activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurind unitatea de actiune politica si administrativa a ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei de stat.

Art. 82. - Consiliul de Ministri, in intregul sau, si fiecare din membrii acestuia sint raspunzatori in fata Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiuni, in fata Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Ministri este raspunzator atit pentru propria sa activitate, cit si pentru intreaga activitate a Consiliului de Ministri.

Art. 83. - Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat infaptuiesc politica statului in ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost infiintate.

Ele conduc, indruma si controleaza intreprinderile, organizatiile economice si institutiile de stat din subordinea lor.

Art. 84. - Ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale ale administratiei de stat emit, pe baza si in vederea executarii legilor si hotaririlor Consiliului de Ministri, instructiuni si ordine, precum si alte acte prevazute de lege; actele lor cu caracter normativ se publica in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Art. 85. - Ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale ale administratiei de stat raspund de activitatea organelor pe care le conduc in fata Consiliului de Ministri.

TITLUL V

ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT SI ORGANELE LOCALE ALE ADMINISTRATIEI DE STAT

Art. 86. - Consiliile populare sint organele locale ale puterii de stat in unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea locala, asigurind dezvoltarea economica, social-culturala si edilitar-gospodareasca a unitatilor administrativ-teritoriale in care au fost alese, apararea proprietatii socialiste, ocrotirea drepturilor cetatenilor, legalitatea socialista si mentinerea ordinii publice.

Consiliile populare organizeaza participarea cetatenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat si obstesti.

Art. 87. - Consiliul popular exercita urmatoarele atributii principale:

Adopta planul economic si bugetul local, aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar;

Alege si revoca comitetul executiv sau, dupa caz, biroul executiv;

Infiinteaza organizatii economice, intreprinderi si institutii de stat de interes local;

Conduce, indruma si controleaza activitatea comitetului executiv sau, dupa caz, a biroului executiv, a organelor locale de specialitate ale administratiei de stat, a organizatiilor economice, intreprinderilor si institutiilor subordonate;

Controleaza hotaririle consiliilor populare ierarhic inferioare;

Alege si revoca, potrivit legii, judecatorii, asesorii populari si procurorul sef al judetului sau al municipiului Bucuresti.

Art. 88. - Consiliile populare sint alcatuite din deputati alesi pe circumscriptii electorale, cite un deputat pentru fiecare circumscriptie.

Circumscriptiile electorale formate pentru alegerea deputatilor unui consiliu popular au acelasi numar de locuitori.

Durata mandatului consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale este de 2 ani si jumatate.

Data alegerilor pentru consiliile populare se stabileste potrivit legii.

Art. 89. - Consiliile populare aleg, dintre deputati, comisii permanente, care le sprijina in indeplinirea sarcinilor lor.

Art. 90. - Consiliile populare lucreaza in sesiuni; convocarea in sesiuni se face de comitetul executiv sau, dupa caz, de biroul executiv al consiliului popular.

Consiliile populare se convoaca ori de cite ori este nevoie in sesiuni extraordinare, din initiativa comitetului executiv sau, dupa caz, a biroului executiv, sau a cel putin unei treimi din numarul total al deputatilor.

Art. 91. - Consiliile populare lucreaza in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul total al deputatilor.

Art. 92. - Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegatorilor dari de seama asupra activitatii sale si a consiliului popular in care a fost ales.

Art. 93. - Consiliile populare adopta hotariri.

O hotarire este adoptata daca intruneste votul majoritatii deputatilor consiliului popular.

Hotaririle cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetatenilor in formele prevazute prin lege.

Art. 94. - Comitetul executiv al consiliului popular si biroul executiv al consiliului popular sint organe locale ale administratiei de stat cu competenta generala in unitatea administrativ-teritoriala in care a fost ales consiliul popular.

Art. 95. - Comitetul executiv al consiliului popular si biroul executiv al consiliului popular au urmatoarele atributii principale:

Aduc la indeplinire legile, decretele, precum si hotaririle Consiliului de Ministri si celelalte acte ale organelor superioare;

Executa hotaririle consiliilor populare care le-au ales;

Elaboreaza proiectele de plan economic si de buget local;

Executa planul economic si bugetul local, intocmesc raportul cu privire la indeplinirea planului economic local, precum si contul de incheiere a exercitiului bugetar;

Conduc, indruma si controleaza activitatea organelor locale de specialitate ale administratiei de stat;

Conduc, indruma, coordoneaza si controleaza activitatea organizatiilor economice, a intreprinderilor si institutiilor subordonate;

Conduc, indruma si controleaza activitatea comitetelor executive sau, dupa caz, a birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliilor populare care le-au ales.

In intervalul dintre sesiunile consiliului popular, comitetul executiv sau, dupa caz, biroul executiv indeplineste si atributiile acestuia, cu exceptia celor prevazute la Art. 87 pct. 1, 2, 4, 5 si 6, supunind deciziile adoptate ratificarii consiliului popular la prima sa sesiune.

Art. 96. - Consiliile populare judetene, al municipiului Bucuresti, ale sectoarelor acestuia, precum si cele ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale oraselor si comunelor aleg birouri executive.

Comitetul executiv sau biroul executiv este ales dintre deputatii consiliului popular la prima sesiune dupa alegeri, pe durata mandatului acelui consiliu.

Dupa expirarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, dupa caz, biroul executiv continua sa functioneze pina la alegerea noului comitet sau birou executiv.

Art. 97. - Comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular este alcatuit, potrivit legii, din presedinte, unul sau mai multi vicepresedinti si alti membri.

Art. 98. - In exercitarea atributiilor sale, comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular emite decizii pe baza si in vederea executarii legii.

Deciziile cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetatenilor in formele prevazute prin lege.

Art. 99. - Comitetul executiv si biroul executiv isi desfasoara activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv sau biroul executiv in intregul sau si fiecare din membrii acestuia sint raspunzatori in fata consiliului popular care i-a ales, precum si in fata comitetului executiv sau a biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior si a Consiliului de Ministri.

Fiecare membru al comitetului executiv sau al biroului executiv este raspunzator atit pentru propria sa activitate, cit si pentru intreaga activitate a organului din care face parte.

Art. 100. - Consiliile populare organizeaza, potrivit legii, pe linga comitetele lor executive sau, dupa caz, birourile executive, organe locale de specialitate ale administratiei de stat. Organele locale de specialitate ale administratiei de stat sint subordonate atit consiliului popular si comitetului executiv sau, dupa caz, biroului executiv, cit si organelor locale si centrale ale administratiei de stat ierarhic superioare.

TITLUL VI

ORGANELE JUDECATORESTI

Art. 101. - In Republica Socialista Romania justitia se infaptuieste, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele judetene, judecatorii, precum si prin tribunalele militare.

Art. 102. - Prin activitatea de judecata, tribunalele si judecatoriile apara orinduirea socialista si drepturile persoanelor, educind cetatenii in spiritul respectarii legilor.

Tribunalele si judecatoriile, aplicind sanctiuni penale, urmaresc indreptarea si reeducarea infractorilor, precum si prevenirea savirsirii de noi infractiuni.

Art. 103. - Tribunalele si judecatoriile judeca pricinile civile, penale si orice alte pricini date in competenta lor.

In cazurile prevazute prin lege, tribunalele si judecatoriile exercita controlul asupra hotaririlor organelor administrative sau obstesti cu activitate jurisdictionala.

Tribunalele si judecatoriile judeca cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative, putind sa se pronunte, in conditiile legii, si asupra legalitatii acestor acte.

Art. 104. - Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activitatii de judecata a tuturor tribunalelor si judecatoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabileste prin lege.

In vederea aplicarii unitare a legilor in activitatea de judecata, Tribunalul Suprem emite, in plenul sau, decizii de indrumare.

Art. 105. - Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia.

Tribunalul Suprem functioneaza pina la alegerea noului Tribunal Suprem in legislatura urmatoare.

Art. 106. - Tribunalul Suprem raspunde pentru activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale, iar intre sesiuni, in fata Consiliului de Stat.

Art. 107. - Organizarea judecatoriilor si a tribunalelor, competenta lor si procedura de judecata sint stabilite prin lege.

Judecarea proceselor in prima instanta la judecatorii, la tribunalele judetene si la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afara de cazurile cind legea dispune altfel.

Art. 108. - Judecatorii si asesorii populari sint alesi in conformitate cu procedura stabilita prin lege.

Art. 109. - In Republica Socialista Romania procedura judiciara se face in limba romana, asigurindu-se, in unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana, folosirea limbii materne a acelei populatii.

Partilor care nu vorbesc limba in care se face procedura judiciara li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducator, de piesele dosarului, precum si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluzii in limba materna.

Art. 110. - Judecata se desfasoara in sedinta publica, cu exceptia cazurilor prevazute prin lege.

Art. 111. - In activitatea de judecata, judecatorii si asesorii populari sint independenti si se supun numai legii.

TITLUL VII

ORGANELE PROCURATURII

Art. 112. - Procuratura Republicii Socialiste Romania exercita supravegherea activitatii organelor de urmarire penala si a organelor de executare a pedepselor si vegheaza, in conditiile legii, la respectarea legalitatii, apararea orinduirii socialiste, a drepturilor si intereselor legitime ale organizatiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum si ale cetatenilor.

Art. 113. - Procuratura este condusa de procurorul general. Organele Procuraturii sint: Procuratura Generala, procuraturile judetene, procuraturile locale si procuraturile militare.

Organele Procuraturii sint subordonate ierarhic.

Art. 114. - Procurorul general este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, in prima sesiune a acesteia, si functioneaza pina la alegerea noului procuror general in prima sesiune a legislaturii urmatoare.

Procurorii sint numiti potrivit legii, cu exceptia celor prevazuti in Art. 87 pct. 6.

Art. 115. - Procurorul general raspunde in fata Marii Adunari Nationale de activitatea Procuraturii, iar in intervalul dintre sesiuni, in fata Consiliului de Stat.

TITLUL VIII

INSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Art. 116. - Stema Republicii Socialiste Romania reprezinta munti impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de griu. In partea de sus a stemei se afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei, spicele sint infasurate intr-o panglica tricolora pe care este scris "REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA".

Art. 117. - Pe sigiliul statului este reprezentata stema tarii, in jurul careia este scris "REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA".

Art. 118. - Drapelul Republicii Socialiste Romania poarta culorile rosu, galben si albastru, asezate vertical, cu albastrul linga lance. In mijloc este asezata stema Republicii Socialiste Romania.

Art. 119. - Imnul de stat al Republicii Socialiste Romania se aproba de catre Marea Adunare Nationala.

TITLUL IX

DISPOZITII FINALE

Art. 120. - Prezenta Constitutie intra in vigoare la data adoptarii ei.

Art. 121. - Constitutia din 24 septembrie 1952, precum si orice dispozitii din legi, decrete si alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constitutii, sint abrogate la aceeasi data.

4 ani mai târziu...

2009-11-24T13:25:00.001+02:00

... a urmat asta:

Constituția Republicii Populare Române din 1952.

Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române. In temeiul articolelor 38 si 104 din Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,

Adopta urmatoarea

Constituția Republicii Populare Romane

Capitol introductiv

Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.

Republica Populara Romana a luat nastere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german si a eliberarii Romaniei de catre glorioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat putinta poporului muncitor, in frunte cu clasa muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa doboare dictatura fascista, sa nimiceasca puterea claselor exploatatoare si sa faureasca statul de democratie populara, care corespunde pe deplin intereselor si nazuintelor maselor populare din Romania.

Astfel s-au putut incununa cu o victorie istorica lupta de secole dusa de poporul muncitor roman pentru libertate si independenta nationala, luptele eroice ale clasei muncitoare aliata cu taranimea muncitoare pentru doborirea regimului capitalisto-mosieresc si scuturarea jugului imperialist.

Faurirea si intarirea statului de democratie populara, prietenia si alianta cu marea Uniune Sovietica, sprijinul si ajutorul ei dezinteresat si fratesc asigura independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si inflorirea Republicii Populare Romane.

Fortele armate ale Republicii Populare Romane stau de straja hotarelor tarii, suveranitatii si independentei poporului roman, securitatii sale si pacii.

Politica externa a Republicii Populare Romane este o politica de aparare a pacii, de prietenie si alianta cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si cu tarile de democratie populara, o politica de pace si prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace.

Minoritatile nationale din Republica Populara Romana se bucura de deplina egalitate in drepturi cu poporul roman. In Republica Populara Romana se asigura autonomie administrativ-teritoriala populatiei maghiare din raioanele secuesti, unde ea formeaza o masa compacta.

Prezenta Constitutie a Republicii Populare Romane consacra rezultatele obtinute pana acum de oamenii muncii, in frunte cu clasa muncitoare, in opera de construire a societatii socialiste in tara noastra.

Politica statului de democratie populara este indreptata spre lichidarea exploatarii omului de catre om si construirea socialismului.

CAPITOLUL 1

Oranduirea sociala

Art. 1. - Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.

Art. 2. - Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare.

Art. 3. - Republica Populara Romana s-a nascut si s-a intarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor si capitalistilor de catre masele de la orase si sate in frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.

Art. 4. - In Republica Populara Romana puterea apartine oamenilor muncii de la orase si sate, care o exercita prin Marea Adunare Nationala si Sfaturile Populare.

Sfaturile Populare constituie baza politica a Republicii Populare Romane.

Art. 5. - Economia nationala a Republicii Populare Romane cuprinde trei formatiuni social-economice: formatiunea socialista, mica productie de marfuri si formatiunea particular-capitalista.

Art. 6. - Fundamentul formatiunii social-economice socialiste este proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie care are fie forma proprietatii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietatii cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective sau a organizatiilor cooperatiste).

In formatiunea socialista a economiei nationale este lichidata exploatarea omului de catre om.

Formatiunea socialista, careia ii apartine rolul conducator in economia nationala a Republicii Populare Romane, constituie baza dezvoltarii tarii pe calea socialismului. Statul de democratie populara, proclamand ca principala sarcina a sa construirea socialismului, intareste si largeste neincetat formatiunea socialista, asigura cresterea neintrerupta a bunei stari materiale si a nivelului cultural al oamenilor muncii.

Art. 7. - Bogatiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele si minele, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim si aerian, bancile, posta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, cinematografia si teatrul, gospodariile agricole de stat, statiunile de masini si tractoare, intreprinderile comunale si partea nationalizata a fondului de locuinte de la orase, constituie proprietate de stat, bun comun al poporului.

Art. 8. - Pamantul in Republica Populara Romana apartine celor ce-l muncesc.

Art. 9. - Inventarul viu si mort al gospodariilor agricole colective si al cooperativelor, productia realizata, cat si toate intreprinderile sau constructiile ce le apartin, reprezinta proprietatea obsteasca a gospodariilor agricole colective si a cooperativelor.

Taranii membri ai gospodariilor agricole colective au in folosinta personala un lot de pamant pe langa casa si in proprietate personala gospodaria de pe acest lot, casa de locuit, animalele productive, pasari, inventar agricol marunt - in conformitate cu statutul gospodariei agricole colective.

Art. 10. - Mica productie de marfuri in Republica Populara Romana cuprinde gospodariile taranesti mici si mijlocii, care poseda proprietate particulara asupra pamantului bazata pe munca proprie a producatorului, ca si atelierele meseriasilor care nu exploateaza munca altora. Statul ocroteste dreptul de proprietate particulara asupra pamantului a taranilor cu gospodarii mici si mijlocii, pe baza legilor in vigoare.

Statul democrat-popular sprijina pe taranii cu gospodarii mici si mijlocii si pe meseriasi, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalista, de a spori productia realizata de ei si de a ridica bunastarea lor.

Art. 11. - Formatiunea particular-capitalista in Republica Populara Romana cuprinde gospodariile chiaburesti, intreprinderile comerciale particulare, micile intreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe exploatarea muncii salariate.

Statul democrat-popular realizeaza in mod consecvent politica de ingradire si eliminare a elementelor capitaliste.

Art. 12. - Dreptul de proprietate personala a cetatenilor Republicii Populare Romane asupra veniturilor si economiilor provenite din munca, asupra casei de locuit si gospodariei auxiliare pe langa casa, asupra obiectelor casnice si de uz personal, cat si dreptul de mostenire asupra proprietatii personale a cetatenilor sunt ocrotite de lege.

Art. 13. - Viata economica a Republicii Populare Romane se dezvolta pe baza planului de stat al economiei nationale, in interesul construirii socialismului, cresterii neincetate a bunei stari materiale si culturale a oamenilor muncii, intaririi independentei nationale a tarii si a capacitatii ei de aparare.

Art. 14. - In Republica Populara Romana, comertul exterior este monopol de stat.

Art. 15. - In Republica Populara Romana munca este o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean capabil de munca, dupa principiul "cine nu munceste, nu mananca". In Republica Populara Romana se infaptuieste tot mai larg principiul socialismului: "De la fiecare dupa capacitatile sale, fiecaruia dupa munca sa".

CAPITOLUL 2

Oranduirea de stat

Art. 16. - Regimul de stat al Republicii Populare Romane este regimul democratiei populare, care reprezinta puterea oamenilor muncii.

Art. 17. - Statul roman democrat-popular - stat unitar, suveran si independent:

a) apara independenta si suveranitatea poporului roman, cuceririle oamenilor muncii de la orase si sate, drepturile, libertatile si puterea oamenilor muncii, impotriva dusmanilor poporului muncitor;

b) asigura intarirea si dezvoltarea fortelor de productie ale tarii prin industrializarea ei socialista, prin lichidarea inapoierii economice, tehnice si culturale, prin transformarea socialista treptata a agriculturii pe baza liberului consimtamant al taranilor muncitori;

c) organizeaza si dezvolta economia planificata, bazandu-se pe intreprinderile de stat si cooperatiste;

d) organizeaza apararea Republicii de dusmanii externi si conduce fortele armate ale tarii;

e) asigura securitatea interna a cetatenilor, face inofensivi si reprima pe dusmanii poporului;

f) conduce sistemul banesc si de credite, elaboreaza si realizeaza bugetul de stat, stabileste impozitele, taxele si veniturile necesare pentru nevoile statului;

g) administreaza bancile, intreprinderile si institutiile de stat industriale, agricole si comerciale;

h) conduce invatamantul public de toate gradele;

i) asigura cresterea continua a bunei stari si sanatatea maselor populare de la orase si sate;

j) asigura dezvoltarea culturii poporului roman si a culturii minoritatilor nationale, socialista in continut, nationala in forma;

k) vegheaza la aplicarea si respectarea Constitutiei si legilor Republicii Populare Romane, ele fiind expresia vointei si intereselor poporului muncitor.

Respectarea si aplicarea intocmai a Constitutiei si a legilor tarii este datoria principala a fiecarei institutii de stat si a fiecarui cetatean, ele fiind obligatorii pe intreg teritoriul Republicii.

Art. 18. - Republica Populara Romana are urmatoarea impartire administrativ-teritoriala:

Regiunile: Arad, Bacau, Baia Mare, Barlad, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Hunedoara, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin, Suceava, Timisoara, Regiunea Autonoma Maghiara.

Art. 19. - Regiunea Autonoma Maghiara a Republicii Populare Romane este formata din teritoriul locuit de populatia compacta maghiara secuiasca si are conducere administrativa autonoma, aleasa de populatia Regiunii Autonome.

Regiunea Autonoma Maghiara cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sangeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Targu-Mures, Targu-Sacuesc, Toplita.

Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este orasul Targu-Mures.

Art. 20. - Legile Republicii Populare Romane, hotaririle si dispozitiile organelor centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare.

Art. 21. - Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul Popular al Regiunii Autonome si supus spre aprobare Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.

CAPITOLUL 3

Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane

Art. 22. - Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.

Art. 23. - Marea Adunare Nationala este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Romane.

Art. 24. - Marea Adunare Nationala are in competenta sa directa:

a) alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;

b) formarea Guvernului Republicii Populare Romane;

c) modificarea Constitutiei;

d) chestiunile razboiului si ale pacii;

e) stabilirea planurilor economiei nationale;

f) aprobarea bugetului de stat, a incheierii exercitiilor bugetare si stabilirea impozitelor si veniturilor destinate bugetului statului;

g) stabilirea numarului de ministere, denumirea, contopirea si desfiintarea de ministere;

h) modificarea impartirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare Romane;

i) acordarea amnistiei;

j) controlul general asupra aplicarii Constitutiei.

Art. 25. - Marea Adunare Nationala este aleasa de catre oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, pe circumscriptii electorale, cate un deputat la 40.000 locuitori.

Marea Adunare Nationala se alege pe timp de 4 ani.

Art. 26. - O lege se socoteste adoptata daca e votata de majoritatea simpla a Marii Adunari Nationale.

Art. 27. - Dupa adoptarea legilor de catre Marea Adunare Nationala, ele sunt semnate de Presedintele si de Secretarul Prezidiului si publicate in Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale.

Indeplinirea legilor adoptate de Marea Adunare Nationala este obligatorie pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane.

Art. 28. - Sesiunile Marii Adunari Nationale se tin de doua ori pe an. Convocarea Marii Adunari Nationale se face de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale.

Art. 29. - Marea Adunare Nationala poate fi convocata in sesiuni extraordinare de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale, sau la cererea cel putin a unei treimi din numarul total al deputatilor.

Art. 30. - Marea Adunare Nationala isi alege in fiecare legislatura un Presedinte si doi Vice-presedinti, care conduc sedintele Marii Adunari Nationale conform cu regulamentul interior de functionare.

Art. 31. - Marea Adunare Nationala valideaza mandatele deputatilor alesi.

In vederea verificarii conditiunilor in care s-a desfasurat alegerea fiecarui deputat, Marea Adunare Nationala alege o comisie de validare. Aceasta comisie supune raportul sau aprobarii Marii Adunari Nationale, care hotaraste validarea sau anularea alegerii fiecarui deputat.

Art. 32. - Marea Adunare Nationala poate numi comisii de ancheta si revizie in diverse probleme.

Toate organele si functionarii de stat au obligatia sa puna la dispozitia acestor comisii informatiile si documentele necesare.

Marea Adunare Nationala stabileste pentru fiecare comisie in parte imputernicirile si modul ei de activitate.

Art. 33. - Fiecare deputat are dreptul de a pune intrebari sau de a interpela Guvernul ori pe ministri in parte. Guvernul sau ministrul intrebat are obligatia de a raspunde verbal sau in scris, in termen de cel mult 3 zile.

Art. 34. - Nici un deputat al Marii Adunari Nationale nu poate fi trimis in judecata si nu poate fi arestat fara incuviintarea Marii Adunari Nationale, in timpul sesiunilor, iar intre sesiuni - a Prezidiului Marii Adunari Nationale.

Art. 35. - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege Prezidiul Marii Adunari Nationale, compus dintr-un Presedinte, doi Vice-presedinti, un Secretar si treisprezece membri.

Art. 36. - Prezidiul Marii Adunari Nationale raspunde de toata activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.

Art. 37. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:

a) convoaca in sesiuni Marea Adunare Nationala;

b) emite decrete;

c) interpreteaza legile in vigoare in Republica Populara Romana;

d) hotaraste consultarea poporului (referendum);

e) anuleaza hotararile si dispozitiunile Consiliului de Ministri cand acestea nu sunt conforme legilor;

f) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, revoca din functiuni si numeste ministri in Guvern la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri si cu aprobarea ulterioara a Marii Adunari Nationale;

g) instituie decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale Republicii Populare Romane;

h) confera decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale Republicii Populare Romane; stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si alte titluri speciale;

i) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea Guvernului, declara starea de razboi in cazul unei agresiuni armate indreptate impotriva Republicii Populare Romane sau impotriva unui alt stat, fata de care Republica Populara Romana are obligatiuni de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;

j) numeste si revoca pe comandantul suprem al fortelor armate ale Republicii Populare Romane;

k) declara mobilizarea partiala sau generala;

l) exercita dreptul de gratiere si comutare a pedepselor;

m) ratifica si denunta tratatele internationale ale Republicii Populare Romane;

n) acrediteaza si recheama pe reprezentantii plenipotentiari ai Republicii Populare Romane in statele straine;

o) primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai statelor straine, acreditati pe langa Prezidiu;

p) in interesul apararii Republicii Populare Romane sau al asigurarii ordinii publice si securitatii statului, proclama in unele localitati sau pe intreg teritoriul tarii starea exceptionala.

Art. 38. - Mandatul Marii Adunari Nationale inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost aleasa.

Art. 39. - Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, Prezidiul Marii Adunari Nationale fixeaza noi alegeri in termen de cel mult trei luni, socotite de la ziua expirarii mandatului Marii Adunari Nationale.

Prezidiul in functiune isi pastreaza imputernicirile sale pana la alegerea noului Prezidiu de catre noua Mare Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.

Art. 40. - In caz de razboi sau in cazul altor imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala.

Art. 41. - Marea Adunare Nationala nou aleasa este convocata de catre Prezidiul in functiune, in termen de cel mult trei luni dupa alegeri.

CAPITOLUL 4

Organele administratiei de stat ale Republicii Populare Romane

Art. 42. - Organul suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane.

Art. 43. - Consiliul de Ministri este constituit de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si este format din:

- Presedintele Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;

- Vice-presedintii Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;

- Presedintele Comitetului de Stat al Planificarii;

- Presedintele Comisiei Controlului de Stat;

- Ministrii Republicii Populare Romane;

- Presedintele Comitetului de Stat al Aprovizionarii;

- Presedintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole;

- Presedintele Comitetului Invatamantului Superior;

- Presedintele Comitetului pentru Cinematografie;

- Presedintele Comitetului pentru Arta.

Art. 44. - Consiliul de Ministri este raspunzator si da socoteala de activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale - in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale.

Art. 45. - Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane emite hotariri si dispozitii pe baza legilor in vigoare sau in vederea aplicarii lor si controleaza executarea acestora.

Art. 46. - Aplicarea hotaririlor si dispozitiilor Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane este obligatorie pe intreg teritoriul Republicii Populare Romane.

Art. 47. - Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane are urmatoarele atributii:

a) coordoneaza si indrumeaza activitatea ministerelor si a celorlalte institutii subordonate lui;

b) ia masuri pentru realizarea planului economiei nationale, a bugetului statului si in vederea consolidarii sistemului banesc si de credit;

c) ia masuri in vederea asigurarii ordinei publice, apararii intereselor statului si ocrotirii drepturilor cetatenilor;

d) exercita conducerea generala in domeniul relatiilor cu statele straine;

e) fixeaza contingentele anuale de cetateni care urmeaza sa fie chemati la indeplinirea serviciului militar activ; conduce organizarea generala a fortelor armate ale tarii;

f) infiinteaza, dupa necesitati, comitete si comisii speciale, precum si directii generale pe langa Consiliul de Ministri pentru probleme economice, culturale, juridice si militare.

Art. 48. - Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane poate anula ordinele si instructiunile ministrilor neconforme legilor si hotaririlor Consiliului de Ministri.

Art. 49. - In limitele competentei ministerelor pe care le conduc, Ministrii dau ordine si instructiuni pe baza si in vederea aplicarii legilor in vigoare, a hotaririlor si dispozitiunilor Consiliului de Ministri, controland executarea lor.

Art. 50. - Ministerele Republicii Populare Romane sunt urmatoarele:

Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Afacerilor Interne;

Ministerul Agriculturii;

Ministerul Comertului Exterior;

Ministerul Comertului Interior;

Ministerul Constructiilor si al Industriei Materialelor de Constructii;

Ministerul Cultelor;

Ministerul Energiei Electrice si Industriei Electrotehnice;

Ministerul Finantelor;

Ministerul Fortelor Armate;

Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat;

Ministerul Gospodariei Comunale si Industriei Locale;

Ministerul Gospodariei Silvice;

Ministerul Industriei Alimentare;

Ministerul Industriei Carnii, Pestelui si Laptelui;

Ministerul Industriei Carbunelui;

Ministerul Industriei Chimice;

Ministerul Industriei Metalurgice;

Ministerul Industriei Petrolului;

Ministerul Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei;

Ministerul Industriei Usoare;

Ministerul Invatamantului Public;

Ministerul Justitiei;

Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor;

Ministerul Prevederilor Sociale;

Ministerul Sanatatii;

Ministerul Securitatii Statului;

Ministerul Transporturilor.

CAPITOLUL 5

Organele locale ale puterii de stat

Art. 51. - Organele puterii de stat in regiuni, raioane, orase si comune sunt Sfaturile Populare ale oamenilor muncii de la orase si sate.

Art. 52. - Sfaturile Populare se compun din deputati alesi pe timp de doi ani de catre oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, din regiunea, raionul, orasul si comuna respectiva.

Normele de reprezentare in Sfaturile Populare se stabilesc prin lege.

Art. 53. - Sfaturile Populare indruma munca organelor administrative subordonate lor, conduc activitatea locala pe taram economic si cultural, asigura mentinerea ordinei publice, respectarea legilor si ocrotirea drepturilor cetatenilor, intocmesc bugetul local.

Art. 54. - Sfaturile Populare organizeaza participarea activa a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat si obstesti si la opera de construire a socialismului.

Art. 55. - Sfaturile Populare iau hotariri si dau dispozitii in limitele drepturilor ce le sunt acordate prin legile Republicii Populare Romane.

Art. 56. - Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare regionale, raionale, orasenesti si comunale sunt Comitetele Executive alese de deputatii Sfaturilor Populare si sunt alcatuite din Presedinte, Vice-presedinti, Secretar si membri.

Art. 57. - Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular al Regiunii Autonome.

Organul executiv si de dispozitie al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare este Comitetul Executiv ales de el.

Art. 58. - Sfatul Popular al Regiunii Autonome Maghiare este ales dupa normele stabilite de lege, pe timp de 2 ani, de catre oamenii muncii din Regiunea Autonoma, cetateni ai Republicii Populare Romane.

Art. 59. - Organul executiv si de dispozitie al Sfaturilor Populare din comunele mici este alcatuit din Presedinte, Vice-presedinte si Secretar, alesi de deputatii Sfatului Popular respectiv.

Art. 60. - Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare dau socoteala de activitatea lor atat Sfatului Popular care le-a ales, cat si Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior.

Art. 61. - Sfaturile Populare regionale, raionale si orasenesti organizeaza sectiuni ale Comitetelor Executive.

Organizarea, modul de functionare si activitatea sectiunilor sunt determinate prin lege.

Art. 62. - Sectiunile Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare sunt subordonate atat Sfatului Popular si Comitetului Executiv pe langa care functioneaza, cat si sectiunii corespunzatoare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior si Ministerelor respective.

Art. 63. - Dupa expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive isi pastreaza atributiile pana la constituirea noilor organe executive de catre Sfaturile Populare nou alese.

CAPITOLUL 6

Instantele judecatoresti si procuratura

Art. 64. - Justitia in Republica Populara Romana se infaptuieste de catre Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane, Tribunalele regionale si Tribunalele populare, precum si de catre instantele judecatoresti speciale, infiintate prin lege.

Organizarea, competenta si procedura tribunalelor sunt stabilite prin lege.

Art. 65. - Tribunalele apara regimul de democratie populara si cuceririle poporului muncitor; asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca si drepturile cetatenilor.

Art. 66. - Judecarea proceselor la toate instantele se face cu participarea asesorilor populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

Art. 67. - Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane este ales de Marea Adunare Nationala pe termen de cinci ani.

Judecatorii si asesorii populari sunt alesi in conformitate cu procedura stabilita prin lege.

Prin lege este stabilita si numirea judecatorilor in instantele speciale.

Art. 68. - In Republica Populara Romana, procedura judiciara se face in limba romana, asigurandu-se in regiunile si raioanele locuite de populatie de alta nationalitate decat cea romana folosirea limbii materne a acelei populatii.

Partilor, care nu vorbesc limba in care se face procedura judiciara, li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducator, de piesele dosarului, precum si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluziuni in limba materna.

Art. 69. - In toate instantele judecata este publica, in afara de cazurile prevazute de lege.

Acuzatului i se garanteaza dreptul de aparare.

Art. 70. - Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Art. 71. - Tribunalele pronunta hotaririle lor in numele poporului.

Art. 72. - Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane exercita supravegherea activitatii judiciare a tuturor instantelor judecatoresti din Republica Populara Romana.

Art. 73. - Procurorul General al Republicii Populare Romane exercita supravegherea superioara a respectarii legilor de catre Ministere si celelalte organe centrale, de catre organele locale ale puterii si administratiei de stat, precum si de catre functionari si ceilalti cetateni.

Art. 74. - Procurorul General al Republicii Populare Romane este numit de Marea Adunare Nationala pe termen de cinci ani.

Loctiitorii Procurorului General al Republicii Populare Romane si procurorii unitatilor locale ale Procuraturii sunt numiti de Procurorul General pe termen de patru ani.

Art. 75. - Procurorul General raspunde fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane, si - in intervalul dintre sesiuni - fata de Prezidiul Marii Adunari Nationale si fata de Consiliul de Ministri.

Art. 76. - Organele Procuraturii sunt independente de organele locale, subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare Romane.

CAPITOLUL 7

Drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor

Art. 77. - Cetatenilor Republicii Populare Romane le este asigurat dreptul la munca, adica dreptul de a capata o munca garantata si platita potrivit cu cantitatea si calitatea ei.

Dreptul la munca este garantat prin existenta si dezvoltarea formatiunii socialiste a economiei nationale, prin cresterea neintrerupta si sistematica a fortelor de productie in Republica Populara Romana, prin inlaturarea posibilitatii crizelor economice si prin lichidarea somajului.

Art. 78. - Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la odihna.

Dreptul la odihna este asigurat prin: stabilirea zilei de munca de 8 ore pentru muncitori si functionari; reducerea zilei de munca sub 8 ore pentru anumite profesiuni cu conditii de munca grele si pentru sectii cu conditii de munca deosebit de grele; stabilirea de concedii anuale platite pentru toti muncitorii si functionarii; punerea la dispozitia oamenilor muncii a caselor de odihna, sanatoriilor si institutiilor de cultura.

Art. 79. - Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la asigurare materiala la batranete, in caz de boala sau incapacitate de munca.

Acest drept este garantat prin dezvoltarea larga a asigurarilor sociale ale muncitorilor si functionarilor, pe socoteala statului, prin asistenta medicala gratuita acordata celor ce muncesc si prin punerea statiunilor balneare si climaterice la dispozitia oamenilor muncii.

Art. 80. - Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la invatatura.

Acest drept este asigurat prin invatamantul elementar general, obligatoriu si gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate studentilor si elevilor merituosi din scolile invatamantului superior, mediu si elementar, prin organizarea pe langa intreprinderi industriale, gospodarii agricole de stat, statiuni de masini si tractoare si gospodarii agricole colective a invatamantului profesional gratuit pentru cei ce muncesc.

Invatamantul de toate gradele este invatamant de stat.

Statul se ingrijeste de dezvoltarea stiintei, literaturii si artei.

Art. 81. - Oamenilor muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, fara deosebire de nationalitate sau rasa le este asigurata deplina egalitate de drepturi in toate domeniile vietii economice, politice si culturale.

Orice fel de ingradire directa sau indirecta a drepturilor oamenilor muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al nationalitatii carora le apartin cetatenii, orice manifestare de sovinism, ura de rasa, ura nationala sau propaganda nationalista sovina este pedepsita de lege.

Art. 82. - In Republica Populara Romana se asigura minoritatilor nationale folosirea libera a limbii materne, invatamantul de toate gradele in limba materna, carti, ziare si teatre in limba materna. In raioanele locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, toate organele si institutiile vor folosi oral si scris si limba nationalitatilor respective si vor face numiri de functionari din randul nationalitatii respective sau al altor localnici care cunosc limba si felul de trai al populatiei locale.

Art. 83. - Femeia in Republica Populara Romana are drepturi egale cu ale barbatului in toate domeniile vietii economice, politice, de stat si culturale.

Femeia are drepturi egale cu ale barbatului la munca, salariu, odihna, asigurare sociala si invatamant.

Statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu multi copii si mamelor singure, concedii cu plata salariului femeilor insarcinate; organizeaza maternitati, crese si camine de copii.

Art. 84. - Libertatea de constiinta este garantata tuturor cetatenilor Republicii Populare Romane.

Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber. Libertatea exercitarii cultelor religioase este garantata tuturor cetatenilor Republicii Populare Romane.

Scoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului.

Modul de organizare si functionare a cultelor religioase se reglementeaza prin lege.

Art. 85. - In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in vederea intaririi regimului de democratie populara, cetatenilor Republicii Populare Romane li se garanteaza prin lege:

a) libertatea cuvantului;

b) libertatea presei;

c) libertatea intrunirilor si a meetingurilor;

d) libertatea cortegiilor si a demonstratiilor de strada.

Aceste drepturi sunt asigurate punandu-se la dispozitia maselor muncitoare si organizatiilor lor tipografiile, depozitele de hartie, cladirile publice, strazile, mijloacele de comunicatii si alte conditii materiale necesare exercitarii acestor drepturi.

Art. 86. - In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in scopul dezvoltarii activitatii politice si obstesti a maselor populare, cetatenilor Republicii Populare Romane li se asigura dreptul de asociere in organizatii obstesti, in sindicate profesionale, uniuni cooperatiste, organizatii de femei, de tineret, organizatii sportive, asociatii culturale, tehnice si stiintifice.

Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa. Participarea la astfel de asociatii este pedepsita de lege.

Cetatenii cei mai activi si cei mai constienti din randurile clasei muncitoare si din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se unesc in Partidul Muncitoresc Roman, detasamentul de avangarda al oamenilor muncii in lupta pentru intarirea si dezvoltarea regimului de democratie populara si pentru construirea societatii socialiste.

Partidul Muncitoresc Roman este forta conducatoare atat a organizatiilor celor ce muncesc, cat si a organelor si institutiilor de stat. In jurul lui se strang laolalta toate organizatiile celor ce muncesc din Republica Populara Romana.

Art. 87. - Cetatenilor Republicii Populare Romane le este garantata inviolabilitatea persoanei.

Nimeni nu poate fi arestat decat pe baza hotaririi tribunalului sau a procurorului, conform prevederilor legii.

Art. 88. - Inviolabilitatea domiciliului cetatenilor si secretul corespondentei sunt ocrotite de lege.

Art. 89. - Republica Populara Romana acorda drept de azil cetatenilor straini urmariti pentru apararea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate stiintifica, pentru participare la lupta de eliberare nationala sau de aparare a pacii.

Art. 90. - Fiecare cetatean al Republicii Populare Romane este dator sa respecte Constitutia si legile Statului de democratie populara; sa pazeasca, sa intareasca si sa dezvolte proprietatea obsteasca socialista; sa respecte disciplina muncii; sa contribuie activ la intarirea regimului de democratie populara si la propasirea economica si culturala a tarii.

Art. 91. - Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar in randurile Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane este o indatorire de onoare a cetatenilor Republicii Populare Romane.

Art. 92. - Apararea Patriei este datoria sfanta a fiecarui cetatean al Republicii Populare Romane. Tradarea de Patrie, calcarea juramantului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitatii de aparare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave fata de popor si de stat si sunt pedepsite de lege cu toata asprimea.

CAPITOLUL 8

Sistemul electoral

Art. 93. - Alegerile de deputati pentru Marea Adunare Nationala si pentru Sfaturile Populare se fac prin vot universal, egal, direct si secret.

Art. 94. - Alegerile de deputati se fac prin vot universal. Toti oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, care au implinit varsta de 18 ani, fara deosebire de rasa sau nationalitate, sex, religie, grad de cultura, profesiune sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputatilor, cu exceptia alienatilor, a persoanelor condamnate prin hotarire judecatoreasca la pierderea dreptului electoral si a celor declarati nedemni prin lege.

Poate fi ales deputat al Marii Adunari Nationale si al Sfaturilor Populare oricare om al muncii, cetatean al Republicii Populare Romane cu drept de vot, care a implinit varsta de 23 de ani.

Art. 95. - Alegerile de deputati se fac prin vot egal. Toti oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, iau parte la alegeri in conditii egale si fiecare are dreptul la un singur vot.

Art. 96. - Femeile au dreptul de a alege si de a fi alese in Marea Adunare Nationala si in Sfaturile Populare la fel cu barbatii.

Art. 97. - Cetatenii aflati in randurile Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane au dreptul de a alege si a fi alesi, la fel ca toti oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane.

Art. 98. - Alegerile de deputati se fac prin vot direct. La alegerile pentru Marea Adunare Nationala si pentru toate Sfaturile Populare, oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane participa in mod nemijlocit, prin vot direct.

Art. 99. - Alegerile de deputati se fac prin vot secret. Art. 100. -Candidaturile pentru alegerea deputatilor se depun pe circumscriptii electorale, dupa normele stabilite prin lege.

Dreptul de a depune candidaturi este asigurat tuturor organizatiilor oamenilor muncii: organizatiilor Partidului Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizatiilor de tineret si altor organizatii de masa, precum si asociatilor culturale.

Art. 101. - Fiecare deputat este obligat sa dea socoteala in fata alegatorilor de activitatea sa si de aceea a organului ales din care face parte.

Deputatului i se poate retrage oricand mandatul, in urma hotaririi majoritatii alegatorilor, luata in conformitate cu procedura fixata de lege.

CAPITOLUL 9

Stema, Drapelul si Capitala Republicii Populare Romane

Art. 102. - Stema Republicii Populare Romane reprezinta munti impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grau. In partea de sus a stemei se afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei, spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care sunt scrise literele R.P.R.

Art. 103. - Drapelul Republicii Populare Romane poarta culorile rosu, galben si albastru, asezate vertical cu albastrul langa lancie. In mijloc este asezata stema Republicii Populare Romane.

Art. 104. - Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.

CAPITOLUL 10

Procedura de modificare a Constitutiei Republicii Populare Romane

Art. 105. - Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata numai prin lege votata de Marea Adunare Nationala.

Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat daca a fost votat de cel putin doua treimi din numarul total al membrilor Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.

Până şi asta a fost "adoptată" cu... 401 voturi!

2009-11-24T13:15:00.003+02:00

Un recurs la memorie, pentru aceia dintre noi care am trăit pe pielea noastra "unicameralitatea" şi "bază documentară" pentru cei care nu ştiu către ce anume se-ndreaptă:

CONSTITUŢIA
Republicii Populare Române din 1948

TITLUL I

Republica Populara Romana

Art. 1. - Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.

Art. 2. - Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.

Art. 3. - In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.

Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret.

Art. 4. - Reprezentantii poporului in toate organele puterii de Stat sunt raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegatorilor, in conditiile stabilite de lege.

TITLUL II

Structura social-economica

Art. 5. - In Republica Populara Romana, mijloacele de productie apartin sau Statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.

Art. 6. - Bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere, pe apa si in aer, posta, telegraful, telefonul si radio-ul apartin Statului, ca bunuri comune ale poporului.

Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea Statului, a bunurilor enumerate in alineatul precedent, care, la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, se aflau in maini particulare.

Art. 7. - Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materiala a propasirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare Romane.

Apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean.

Art. 8. - Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege.

Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.

Art. 9. - Pamantul apartine celor ce-l muncesc.

Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza si sprijina cooperatia sateasca.

Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului.

Art. 10. - Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi si cu o dreapta despagubire stabilita de justitie.

Art. 11. - Cand interesul general cere, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege.

Art. 12. - Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.

Art. 13. - Statul acorda protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale.

Art. 14. - Comertul intern si extern este reglementat si controlat de stat si se exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare si cooperative.

Art. 15. - Statul indrumeaza si planifica economia nationala in vederea dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a poporului si garantarii independentei nationale.

TITLUL III

Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

Art. 16. - Toti cetatenii Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali in fata legii.

Art. 17. - Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.

Art. 18. - Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in toate organele Statului.

Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani.

Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele in drept, conform legii.

Art. 19. - Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale.

Art. 20. - Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, in conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport si asezaminte special amenajate.

Art. 21. - Femeia are drepturi egale cu barbatul in toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural politic si de drept privat.

La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul. Art. 22.- In Republica Populara Romana, toti cetatenii au drept la invatatura.

Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si dezvoltarea invatamantului primar obligatoriu si gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organizarea si dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic.

Art. 23. - Statul incurajeaza si sprijina dezvoltarea stiintei si a artei si organizeaza institute de cercetari, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.

Art. 24. - In Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne si organizarea invatamantului de toate gradele in limba materna. Administratia si justitia, in circumscriptiile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, vor folosi oral si scris si limba nationalitatii respective si vor face numiri de functionari din sanul nationalitatii respective sau din alta nationalitate, care cunosc limba populatiei locale.

Predarea limbii si literaturii romane este obligatorie in scolile de orice grad.

Art. 25. - Statul poarta grija de sanatatea publica prin infiintarea si dezvoltarea de servicii sanitare si prin incurajarea si sprijinirea educatiei fizice.

Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate, rezultate din munca, in timpul muncii sau in serviciul de aparare a patriei, precum si pentru batranete, atat salariatilor sai cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a caror contributie si drepturi se fixeaza prin lege.

Art. 26. - Casatoria si familia se bucura de protectia Statului.

Mama, precum si copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protectie deosebita, stabilita prin lege.

Parintii au aceleasi indatoriri fata de copiii nascuti in afara casatoriei, ca si pentru cei nascuti in casatorie.

Sunt valabile numai actele de stare civila, incheiate de organele Statului.

Art. 27. - Libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de Stat.

Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei, securitatii publice sau bunelor moravuri.

Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului.

Biserica ortodoxa-romana este autocefala si unitara in organizarea sa.

Modul de organizare si functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.

Art. 28. - Libertatea individuala a cetatenilor este garantata.

Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, fara un mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii.

Art. 29. - Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat in prezenta lor si in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict.

Art. 30. - Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsa decat in baza hotararii judecatoresti, pronuntate in conformitate cu legea.

Art. 31. - Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este garantata.

Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tiparire, hartia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc.

Art. 32. - Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza, daca scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democratice stabilita prin Constitutie.

Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa si pedepsita de lege.

Art. 33. - Secretul corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie penala, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlata.

Art. 34. - Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a cere organelor prevazute de legi trimiterea in judecata a oricarui functionar public, pentru infractiunile savarsite in timpul exercitarii serviciului.

Art. 35. - Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strainilor urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala.

Art. 36. - Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor.

Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii, in conformitate cu legea.

Tradarea de patrie, - calcarea juramantului, trecerea in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava fata de popor si se pedepseste cu toata asprimea legii.

TITLUL IV

Organul suprem al puterii de Stat

Art. 37. - Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 38. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.

Art. 39. - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are in competinta sa directa:

1) Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;

2) Formarea Guvernului R. P. R.;

3) Modificarea Constitutiei;

4) Stabilirea numarului, atributiunilor si denumirii ministerelor si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;

5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere;

6) Chestiunile razboiului si ale pacii;

7) Sa decida consultarea poporului prin referendum;

8) Acordarea amnistiei.

Art. 40. - Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.

Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor.

Art. 41. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane se compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 42. - Prezidiul Marii Adunari Nationale al R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de Art. 40.

Art. 43. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane este raspunzator de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.

Art. 44. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:

Convoaca Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane in sesiuni ordinare si extraordinare;

Emite decrete;

Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;

Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;

Confera decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane;

Reprezinta Republica Populara Romana in relatiile internationale;

Acrediteaza si recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane;

Primeste scrisorile de acreditare si rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;

In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, numeste si revoca pe ministri, la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri;

Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea guvernului;

Face numiri si confirmari in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;

In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de razboi si mobilizarea partiala sau generala, in caz de agresiune impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;

Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;

Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si exercita orice atributie ce i se da prin lege.

Art. 45. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai.

Decretele vor fi semnate de catre presedintele si secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R.

In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati de Prezidiu, din sanul sau.

Art. 46. - Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a R. P. R., sau in caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. isi continua functiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu.

Art. 47. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorala.

Art. 48. - Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale a R. P. R. au loc cel putin de doua ori pe an si dureaza pana la terminarea lucrarilor.

Convocarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R.

Art. 49. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numarul deputatilor.

Art. 50. - Dupa validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un presedinte, 3 vice-presedinti si secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale a R. P. R.

Dezbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 51. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar.

Art. 52. - Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R.

Art. 53. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil si inainte de validare.

Art. 54. - Deputatii validati depun in fata Marii Adunari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant:

"Jur ca voi servi poporul si Republica Populara Romana cu tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voi pazi si respecta Constitutia si legile tarii;

Ca voi pastra secretele de Stat si voi apara interesele poporului si ale Statului, libertatile democratice si independenta patriei".

Acelasi juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R. si de catre membrii guvernului la intrarea in functie.

Art. 55. - Initiativa legislativa apartine guvernului. De asemenea, deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua initiativa oricarei legi.

Art. 56. - Dupa votarea legilor de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele se semneaza de catre presedintele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Art. 57. - Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. sunt publice, afara de cazul cand Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide sedinta secreta.

Art. 58. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete si cercetari in orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.

Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele particulare, sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de ancheta.

Art. 59. - Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, fara autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R., intre sesiuni, pentru orice fapte penale, afara de cazurile de flagrant delict, cand se va cere de indata aprobarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 60. - Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvata la expirarea mandatului pentru care a fost aleasa. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data.

Art. 61. - In caz de razboi sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala.

Art. 62. - In cazul cand razboiul ar izbucni sau o alta imprejurare exceptionala s'ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R.P.R. este disolvata, Prezidiul Marii Adunari Nationale disolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Nationala a R.P.R., astfel convocata, isi poate prelungi mandatul, conform art. 61.

Art. 63. - Cel mai tarziu in 3 luni dela disolvarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R.P.R.

Art. 64. - Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R.P.R.

Art. 65. - Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela guvernul sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat si interpelat este obligat a raspunde, in aceeasi sedinta sau in alta sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R.P.R.

TITLUL V

Organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri si ministerele

Art. 66. - Organul suprem executiv si administrativ al R.P.R. este guvernul. Guvernul se compune din: Presedintele Consiliului de Ministri (Primul ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri.

Art. 67. - Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R.P.R., conform art. 39, al. 4.

Art. 68. - Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., poate numi, la propunerea Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice ministere.

Art. 69. - Guvernul este responsabil de activitatea sa si da seama de ea in fata Marii Adunari Nationale a R.P.R., iar in intervalul dintre sesiuni, in fata prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 70. - Membrii guvernului depun juramantul in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 71. - Ministrii vor fi desemnati dintre deputati sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. Ministrii care nu fac parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. pot participa, la orice deliberare a Marii Adunari Nationale a R.P.R., dar fara drept de vot.

Art. 72. - Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a Statului.

El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul Statului, asigura ordinea publica si securitatea Statului.

Guvernul conduce politica generala a Statului in domeniul relatiilor internationale.

El organizeaza si inzestreaza fortele armate.

Pentru anumite domenii da activitate, guvernul poate organiza si conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Ministri.

Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile.

Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile.

Deciziunile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pe intreg teritoriul R.P.R.

Art. 73. - Ministrii sunt raspunzatori de faptele lor penale savarsite in exercitiul functiunii.

O lege speciala va statornici modul de urmarire si judecare a ministrilor.

Art. 74. - Ministrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toti cetatenii.

TITLUL VI

Organele locale ale puterii de Stat

Art. 75. - Teritoriul Republicii Populare Romane se imparte din punct de vedere administrativ, in: comune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot aduce modificari acestor impartiri.

Art. 76. - Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale.

Art. 77. - Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal si secret.

Art. 78. - Consiliile populare locale indrumeaza si conduc activitatea economica, sociala si culturala locala, potrivit legilor si dispozitiunilor organelor administrative superioare.

Ele elaboreaza si executa, planul economic si bugetul local, tinand seama de planul general national si de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor si intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei publice, de apararea drepturilor locuitorilor, de respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare bunului mers al gospodariei locale.

Art. 79. - In executarea atributiilor lor, consiliile populare se sprijina pe initiativa si larga participare a maselor populare.

Art. 80. - Consiliile populare locale fac dari de seama in fata poporului.

Art. 81. - Consiliile populare locale se intrunesc in sesiuni ordinare si extraordinare de lucru.

Art. 82. - Organele de directie si executie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive.

Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective si se alcatuesc si functioneaza in modul stabilit prin lege.

Art. 83. - Comitetele executive sunt raspunzatoare in fata consiliilor populare locale respective.

Art. 84. - Consiliile populare si comitetele executive locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si sunt subordonate consiliilor populare si comitetelor executive superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat.

Art. 85. - Se pot infiinta sectiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate in activitatea lor de orice fel consiliilor populare si comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor corespunzatoare de pe langa consiliile populare superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat competente.

TITLUL VII

Organele judecatoresti si parchetul

Art. 86. - Instantele judecatoresti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, Curtile, tribunalele si judecatoriile populare.

Art. 87. - Se pot infiinta prin lege, instante speciale pentru anumite ramuri de activitate.

Art. 88. - La toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

Art. 89. - Primul presedinte, presedintii si membrii Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.

Art. 90. - Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare, in conditiile legii.

Art. 91. - La toate instantele de judecata desbaterile sunt publice, afara de cazurile si conditiunile prevazute de lege.

Art. 92. - Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor este garantat.

Art. 93. - Judecatorii de orice grad se supun in exercitarea atributiilor lor numai legii si aplica legile egal fata de toti cetatenii.

Art. 94. - O lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor judecatoresti, precum si modul de numire si indepartare a judecatorilor de orice grad.

Art. 95. - In Republica Populara Romana, parchetul supravegheaza respectarea legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni.

Art. 96. - Parchetul vegheaza indeosebi la urmarirea si pedepsirea crimelor impotriva ordinei si libertatii democratice, a intereselor economice, a independentei nationale si a suveranitatii Statului Roman.

Art. 97. - Parchetul se compune dintr'un procuror general al Republicii Populare Romane si mai multi procurori. Prin lege se vor determina modul de organizare, atributiile si functionarea parchetului.

Art. 98. - Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeste de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.

TITLUL VIII

Stema, Sigiliul, Drapelul si Capitala

Art. 99. - Stema Republicii Populare Romane, reprezinta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau.

Art. 100. - Pe sigiliul Statului este reprezentata stema tarii.

Art. 101. - Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical.

In mijloc este asezata stema tarii.

Art. 102. - Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.

TITLUL IX

Modificarea Constitutiei

Art. 103. - Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata, in parte sau in total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunari Nationale a R.P.R.

Art. 104. - Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat daca a fost votat de doua treimi din numarul total al membrilor Marii Adunari Nationale a R.P.R.

TITLUL X

Dispozitiuni transitorii

Art. 105. - Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia.

Dela data intrarii in vigoare a Constitutiei, prin publicarea ei in Monitorul Oficial, se desfiinteaza toate dispozitiile din legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitiuni contrare prevederilor Constitutiei.

Aceasta Constitutie s'a votat de Marea Adunare Nationala, in sedinta dela 13 Aprilie 1948, si s'a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.

Ironia ...semnelor . Sau a soartei?!

2009-10-16T18:50:00.003+03:00

În ziua în care s-a "rupt" alianţa PSD - PDL, mie mi-a picat netul la birou. În ziua în care a trecut moţiunea de cenzură...mie mi-a "murit" curentul electric la birou...
E clar, toate astea sunt semne... Mă găndesc să-mi deschid (fireşte, tot la birou!) şi o prăvălie de ghicit soarta viitoare a politicienilor...cu onorarii pe măsură, pe care să le donez bugetului instituţiei, că poate aşa om reuşi să ne mai descurcăm cu criza asta...
Până atunci însă, azi am deschis site-ul "realitatea. tv" la un moment dat, ca să mă lămuresc şi eu cum se mai şade cu negocierile. Nu de alta, dar din cauza lor, îmi cam stă şi mie treaba în loc...:(
Şi...am nimerit peste alt...semn! Iacă-tă-l! Interpretarea lui, magică ori simbolică, o las pe seama voastră, dragii mei lectori....

Justement comme ca...

2009-10-06T21:14:00.003+03:00

Treceam în seara asta, în drum spre casă, pe Ferdinand. Undeva, cam între intersecţia cu Horei şi cea cu Mătăsari, şi mi-am dat seama că două case, pe care le ştiam din copilărie, nu mai sunt. În locul lor vor creşte două namile din alea, cel mai probabil din beton şi sticlă. N-am văzut hăurile în din care vor creşte "balaurii". Erau bine ascunse după nişte garduri impenetrabile. Dar le-am ştiut, le-am simţit cum pândesc,le-am simţit adâncimea prevestitoare de urât, m-am înfiorat de frigul umed şi lipicios care ieşea din hău, anormal în seara asta de vară târzie, mi-a intrat în creier mirosul ăla... de ruine şi nu mai reuşesc să scap de el... Mirosul uitării...

Teorema salariului

2009-10-02T01:16:00.002+03:00

Cred ca toată lumea a auzit de „teorema salariului”, care stabileşte faptul că niciodată un om de ştiinţă sau un ...inginer, profesor, specialist (în orice domeniu) nu va putea câştiga la fel de mult precum un comerciant ori un bussinesman.
Ei bine, dragilor, teorema asta poate fi lesne demonstrată, doar rezolvând o ecuaţie matematică simplă, care porneşte de la 2 postulate:

Postulatul 1 – Cunoaştera înseamnă Putere
Postulatul 2 – Timpul înseamnă Bani

Acum, orice inginer ştie cum că Puterea = Muncă/Timp
Şi, deoarece Cunoaşterea = Putere, iar Timpul = Bani, e cât se poate de clar faptul că (virgulăăăăă!) Cunoaşterea = Muncă/Bani. De aici, constatăm rapid că Banii = Muncă-Cunoaştere. Astfel încât, atunci când Cunoaşterea tinde spre zero, în mod indubitabil Banii tind spre infinit, chiar dacă valoarea atribuită Banilor e una mică şi pricăjită. Şi invers: atunci când Cunoaşterea tinde spre infinit, Banii vor tinde inevitabil către zero, indiferent de cât de mare ar fi valoarea Muncii depuse.

Din acest punct, soluţia/concluzia evidentă se impune: cu cât ştii mai mult, cu atât vei fi plătit mai puţin... Q.E.D. !

P.S. : Aceia/acelea dintre domniile voastre care au avut dificultăţi în înţelegerea acestei demonstraţii, sunteţi cei care trebuie să fiţi plătiţi cel mai bine...

P.P.S. : Uitaţi-vă doar la ceea ce se petrece în jurul nostru...

Noapte bună, Romania, wherever you are … or you will be!

Act de sadism

2009-09-19T17:29:00.004+03:00

Fiindcă nu mai suport manelele alea de se tot aud câteva etaje mai jos, am hotărât să-mi pun "instalaţia" de zgomot în funcţiune şi să mă răzbun.
Domniile voastre la ce grad de sadism apreciaţi faptul că mi-am forţat respectivii vecini să asculte, vreme de vreo 4 ceasuri, Haydn, Bartok, Liszt, Albinoni(în speţă, Concertul pt. oboi...), Deodato (pavanele) şi...Mahler ?

Filozofie... epidermică

2009-09-17T19:05:00.004+03:00

Şed pe malul Pontului, pe care nu l-am "testat" anul ăsta decât acum, vizual, în pauzele de cafea ale seminarului pe tematici din alea pentru care generaţia Hi5 îndeobşte înjură (adică drepturile de autor şi respectarea lor).
Fiindcă pe-afară s-a stârnit un vântişor din ăla care pişcă şi bombăne în mustăţi "vine iarna, vine iarna...nu chiar pe loc, da' vine ea!", las jinduitul vizual de pe terasă şi m-apuc să fac lucruri precum cititul corespondenţei şi uitatul pe foaia asta personală...
Şi-mi pică privirea pe chestia de-aici de-a dreapta.... Multe-mi văzură mie ochii şi-mi auziră urechile, dar promovarea filozofilor antici pe pielicica proprie, încă n-am văzut!

Certum est quia impossibile, indeed!

Listomania - second edition

2009-08-30T21:01:00.004+03:00

Acum vreo 2 ani, via Zaza, via Gramo, via... etc., etc., am primit leapşa asta de mai jos. Acum mi-a venit de-odată cheful s-o repornesc.Aşa, din curiozitate. Oare ce puncte am mai bifat de-a lungul vremii?

O "pasez" către Vasile Senzual (care nu prea blogărea pe vremea aia), la Zaza - înapoi, ştiu eu de ce şi...cui mai pofteşte şi mai are curajul...

Deci:

01) Bought everyone in the pub a drink
02) Swam with wild dolphins
03) Climbed a mountain
04) Taken a Ferrari for a test drive
05) Been inside the Great Pyramid
06) Held a tarantula.
07) Taken a candlelit bath with someone
08) Said ‘I love you’ and meant it
09) Hugged a tree
10) Done a striptease
11) Bungee jumped
12) Visited in Paris
13) Watched a lightning storm at sea
14) Stayed up all night long, and watch the sun rise
15) Seen the Northern Lights
16) Gone to a huge sports game
17) Walked the stairs to the top of the leaning Tower of Pisa
18) Grown and eaten your own vegetables
19) Touched an iceberg
20) Slept under the stars
21) Changed a baby’s diaper (PUUUUUTEEEEEE!)
22) Taken a trip in a hot air balloon
23) Watched a meteor shower
24) Gotten drunk on champagne
25) Given more than you can afford to charity
26) Looked up at the night sky through a telescope
27) Had an uncontrollable giggling fit at the worst possible moment.
28) Had a food fight
29) Bet on a winning horse
30) Taken a sick day when you’re not ill
31) Asked out a stranger
32) Had a snowball fight
33) Photocopied your bottom on the office photocopier
34) Screamed as loudly as you possibly can
35) Held a lamb
36) Enacted a favorite fantasy
37) Taken a midnight skinny dip
38) Taken an ice cold bath
39) Had a meaningful conversation with a beggar
40) Seen a total eclipse (şi de soare şi de lună!...şi nenumărate eclipse ale…minţilor oamenilor….)
41) Ridden a roller coaster
42) Hit a home run
43) Fit three weeks miraculously into three days (şi invers!:)))
44) Danced like a fool and not cared who was looking
45) Adopted an accent for an entire day
46) Visited the birthplace of your ancestors
47) Actually felt happy about your life, even for just a moment (chiar mai multe momente!)
48) Had two hard drives for your computer
49) Visited all 50 states of USA
50) Loved your job for all accounts (la un moment dat…acum am senzaţia că mă zbat degeaba…şi urăsc senzatia asta!)
51) Taken care of someone who was shit faced
52) Had enough money to be truly satisfied (nu acum, fireşte…că acum e “criză”)
53) Had amazing friends (still have)
54) Danced with a stranger in a foreign country (nu vă zic cu cine, că risc să stârnesc un conflict diplomatic…da’ dansa GROAAAZNIIIC!)

55) Watched wild whales

56) Stolen a sign (acum muuulţi ani…unul cu “parcarea interzisă” din faţă de la CCA…cu tot cu stâlpul afferent…)
57) Backpacked in Europe

58) Taken a road-trip
59) Rock climbing
60) Lied to foreign government’s official in that country to avoid notice
61) Midnight walk on the beach
62) Sky diving
63) Visited Ireland
64) Been heartbroken longer then you were actually in love
65) In a restaurant, sat at a stranger’s table and had a meal with them
66) Visited Japan
67) Benchpressed your own weight
68) Milked a cow
69) Alphabetized your records
70) Pretended to be a superhero
71) Sung karaoke
72) Lounged around in bed all day
73) Posed nude in front of strangers
74) Scuba diving
75) Got it on to “Let’s Get It On” by Marvin Gaye
76) Kissed in the rain
77) Played in the mud
78) Played in the rain
79) Gone to a drive-in theater
80) Done something you should regret, but don’t regret it
81) Visited the Great Wall of China
82) Discovered that someone who’s not supposed to have known about your blog has discovered your blog.
83) Dropped Windows in favor of something better
84) Started a business
85) Fallen in love and not had your heart broken
86) Toured ancient sites
87) Taken a martial arts class
88) Sword fought for the honor of a woman
89) Played D&D for more than 6 hours straight
90) Gotten engaged

91) Been in a movie
92) Crashed a party
93) Loved someone you shouldn’t have
94) Kissed someone so passionately it made them dizzy (mee too!)
95) Gotten married
96) Had sex at the office
97) Gone without food for 5 days (în “tinereţele” mele mai practicam asemenea exerciţii de supravieţuire…nu se ştie nici o dată când îmi va folosi experienţa…)
98) Made cookies from scratch
99) Won first prize in a costume contest
100) Ridden a gondola in Venice
101) Gotten a tattoo
102) Found that the texture of some materials can turn you on
103) Gotten divorced
104) Been on television news programs as an “expert”
105) Got flowers for no reason
106) Masturbated in a public place
107) Got so drunk you don’t remember anything
108) Taken illegal drugs
109) Performed on stage
110) Been to Las Vegas
111) Recorded music
112) Eaten shark
113) Had a one-night stand
114) Gone to Thailand
115) Seen Siouxsie live
116) Bought a house
117) Been in a combat zone
118) Buried one/both of your parents
119) Shaved or waxed your pubic hair off
120) Been on a cruise ship

121) Spoken more than one language fluently
122) Gotten into a fight while attempting to defend someone
123) Bounced a check
124) Performed in Rocky Horror
125) Read - and understood - your credit report (din păcate…)
126) Raised children.
127) Recently bought and played with a favorite childhood toy.
128) Followed your favorite band/singer on tour (nu chiar “followed”, fiindcă făceam parte din echipă…)
129) Created and named your own constellation of stars
130) Taken an exotic bicycle tour in a foreign country
131) Found out something significant that your ancestors did
132) Called or written your Congress person
133) Picked up and moved to another city to just start over
134) …more than once? - More than twice?
135) Walked the Golden Gate Bridge
136) Sang loudly in the car, and didn’t stop when you knew someone was looking (ba chiar am început să şi “dansez”!)
137) Had an abortion or your female partner did
138) Had plastic surgery
139) Survived an accident that you shouldn’t have survived. (mai degrabă incident decât accident: decembrie 89, mineriade, plus alte demonstraţii…în timpul uneia dintre ele m-am ales cu un borcan cu murături drept în cap…poate de-aia sunt acum cam ţicnită…)
(140) Wrote articles for a large publication
141) Lost over 100 pounds
142) Held someone while they were having a flashback
143) Piloted an airplane
144) Petted a stingray
145) Broken someone’s heart
146) Helped an animal give birth (inclusiv făcut pe asistena la o cezariană a unei pisici cu probleme cerebrale…în ciuda perspectivelor sumbre şi a studiilor mele juridice, am salvat şi pisica şi toţi 5 puii)
147) Been fired or laid off from a job
148) Won money on a T.V. game show
149) Broken a bone (chiar mai multe!)
150) Killed a human being
151) Gone on an African photo safari
152) Ridden a motorcycle
153) Driven any land vehicle at a speed of greater than 100 mph
154) Had a body part of yours below the neck pierced
155) Fired a rifle, shotgun, or pistol
156) Eaten mushrooms that were gathered in the wild (şi, spre nefericirea multora, n-am murit! Asta e, ciupercile erau culese de mine şi mă cam pricep la ciuperci….)
157) Ridden a horse
158) Had major surgery
159) Had sex on a moving train
160) Had a snake as a pet
161) Hiked to the bottom of the Grand Canyon
162) Slept through an entire flight: takeoff, flight, and landing (dorm cu o poftă straşnică în avioane, inclusive în mijlocul turbulenţelor celor mai zgâlţâitoare, fiindcă alea sunt singurele intervale de timp când sigur nu-mi sună telefonul…)
163) Slept for more than 30 hours (Oooo, DAAAAAAA!)
164) Visited lots of foreign countries
165) Visited all 7 continents
166) Taken a canoe trip that lasted more than 2 days
167) Eaten kangaroo meat
168) Fallen in love at an ancient Mayan burial ground
169) Been a sperm or egg donor
170) Eaten sushi
171) Had your picture in the newspaper (banal, nedorit şi ieftin, dar măcar era o poză necompromiţătoare…)
172) Had 2 (or more) healthy romantic relationships for over a year in your lifetime (pe rând, nu concomitent, unde vă umblă mintea?!)
173) Changed someone’s mind about something you care deeply about
174) Gotten someone fired for their actions (also gotten someone hired and then received their “sincere thanks”…many times!)
175) Gone back to school
176) Parasailed
177) Changed your name
178) Petted a cockroach (eh, nu era chiar gândac, era păianjen…dar îi cântam şi la pian şi îi plăcea. Pe urmă a mai fost şi lăcusta cu care mergeam la şcoală şi care locuia la mine-n penarul chinezesc cu oglindă...până mi l-a confiscat profa de română şi s-a speriat de moarte când l-a deschis să vadă la ce mă tot holbam eu în timpul orei…)
179) Eaten fried green tomatoes.
180) Read The Iliad
181) Selected one “important” author who you missed in school, and read
182) Dined in a restaurant and stolen silverware, plates, cups because your apartment needed them
183) …and gotten 86′ed from the restaurant because you did it so many times, they figured out it was you
184) Taught yourself an art from scratch
185) Killed and prepared an animal for eating
186) Apologized to someone years after inflicting the hurt
187) Skipped all your school reunions
188) Communicated with someone without sharing a common spoken language (limba “gimnastică” nu se pune la socoteală ca atare, nu-i aşa?)
189) Been elected to public office
190) Written your own computer language
191) Thought to yourself that you’re living your dream (de atâtea ori, încât am îceput să si cred asta…)
192) Had to put someone you love into hospice care
193) Built your own PC from parts
194) Sold your own artwork to someone who didn’t know you
195) Had a booth at a street fair
196) Dyed your hair (nu de alta, dar lucrez la un studiu privind viaţa blondelor…)
197) Been a DJ
198) Found out someone was going to dump you via LiveJournal
199) Written your own role playing game
200) Been arrested.

Inside jokes //2//

2009-08-08T00:48:00.000+03:00

Că tot s-a deschis sezonul la... raţe!

Inside jokes...

2009-08-08T00:38:00.002+03:00

...se dedică Zazei...hihihi!

Zgâlţâieli de sezon

2009-08-05T13:31:00.002+03:00

Ceea ce n-a pomenit Zaza în relatarea ei promptă (cam fix la un minut după) a evenimentului zgâlţâitor de azi este cât de frumos a sărit ea de pe scaun, drept în sus, ca o săgeată, în secunda în care s-a oprit totul. Cu (foarte)încetinitorul, lucrurile s-au petrecut cam aşa:
1. părţile componente ale subsemnatei încep să perceapă nişte vibraţii stranii; "Iar nenorocita aia de spasmofilie!", îmi zic;
2. Cola din paharul de-a dreapta mea începe să facă valuri, la propriu - "ahaaa!...deci e cutremur" - între timp încep să joace şi scaunele de sub fundurile noastre şi pereţii de rigips să troznească dimpreună cu tocăria ferestrelor. Deci, emit cu voce tare, către populaţia exclusiv feminină (astăzi) a biroului: "Cutremur!"
3. C. rămâne cu mâinile încleştate de birou, aia mică, A. şade cuminte şi senină la locul ei (doar că era cam albă şi cu ochii cât cepele), M., cu căştile înfipte în urechi şi hâţânându-se în ritmul muzicii, continuă să trăiască ignorând prezentul istoric. Zaza, cu vă spuneam, ţâşneste drept în sus, cu mâinile bine lipite pe lângă corp, privirea holbată în bagdadie şi zice, alb: "Cutremur! ce fac?" "Stai jos!", rostesc ferm şi rânjind, iar ea se aşează la loc pe scaun, ca un roboţel.
4. După vreo....aproximativ....10 secunde, în birou era veselie generală, pe socoteala lui M. care-şi scosese căştile din urechi şi ne interoga suspicioasă, fiind probabil convinsă că-i facem vreo farsă. Zaza, reporter conşţiincios, se apucă să relateze faptele.
5. După încă vreo câteva minute, vreme în care eu risc şi o estimare a magnitudinii resimţite "la şosea", ies din comă şi serverele Realităţii TV şi ale Antenei 3.

Anyway, concluzionez că cineva, acolo sus, mă iubeşte: abitez şi muncesc în cele 2 zone calificate ca fiind de risc maxim d.p.d.v. seismic ale târgului ăstuia. Şi, până acum, m-am bucurat de senzaţiile tuturor cutremurelor din ultimii 6 ani acasă, la cucurigu, la etajul 10..."expertiză" care mi-a fost de folos astăzi, ajutându-mă să-mi păstrez calmul şi să rânjesc rece la restul lumii...

CULTURA E LA MODĂ!

2009-07-31T11:06:00.002+03:00

Până nu cu foarte mulţi ani în urmă, erai „trendy” dacă te dovedeai a fi o persoană informată. Şi atât! Însă, cum moda e nu doar schimbătoare, ci şi ciclică (acesta fiind unul dintre adevărurile cunoscute de orice om „informat”), iată că a devenit, în sfârşit „cool” să porţi o discuţie pe teme istorice, artistice, literare... Ori, în mod categoric, asta nu se poate întâmpla fără ceva mai mult decât simpla informaţie, adică fără CULTURĂ!
Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), ediţia 1998, ne oferă următoarele definiţii:
CULTÚRĂ, culturi, s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoştinţe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoştinţe universale multe şi temeinice. 2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producţii mari şi constante; ştiinţa, priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele.[…] 4. (În sintagma) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport şi gimnastică, atât pentru întărirea şi menţinerea sănătăţii, cât şi pentru formarea calităţilor fizice necesare în muncă, sport etc., la care se adaugă baza materială, cercetarea ştiinţifică, procesul de formare a specialiştilor; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare; educaţie fizică. – Din fr. culture, lat. cultura.
Aceasta este informaţia brută. Mai departe, începe analiza acesteia. Şi constatăm că substantivul « cultură », pe care îl auzim peste tot şi în toate ocaziile înseamnă nu numai cărţi, nu numai tablouri, nu numai muzică clasică, ci şi agri _cultură, creşterea unor animale, «as in» pisci _cultură, serici_cultură, pueri_cultură, ş.a.m.d., şi sport şi enumerarea poate continua, practic la infinit. Brusc, mai realizăm un aspect: toate aceste multiple feluri de «cultură» sunt indisolubil legate de om! Iar omul este, sau aşa ne place să credem, singura fiinţă de pe planetă conştientă de sine, care face alegeri existenţiale în cunoştinţă de cauză. Iată cum, din aproape în aproape, ni se dezvăluie un fapt de o simplitate covârşitoare: CULTURA ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Luând-o tot din aproape în aproape, bazâdu-ne pe “sfânta” relaţie dintre cauză şi efect, descoperim un alt mare adevăr: noţiunea de «cultură» fiind atât de indisolubil legată de tot ceea ce înseamnă fiinţa omenească, înseamnă că fiecare dintre noi are DREPTUL LA CULTURĂ! Acesta este unul din drepturile fundamentale ale tuturor oamenilor, implicit ale fiecăruia dintre noi în parte, indiferent de rasă, religie, sex, apartenenţă socială, profesie, vârstă, convingeri politice… Şi iată cum ne aflăm, din nou, în faţa unei liste care ar putea continua la infinit, enumerând toate criteriile care ne deosebesc pe fiecare dintre noi de toţi ceilalţi! Situaţie care ne supune atenţiei un alt concept: DIVERSITATEA. Fiecare dintre noi este unic şi fiecare dintre noi contribuie, conştient sau nu, într-un fel sau altul la dezvoltarea perpetuă a marelui şi holisticului conglomerat care înseamnă cultura. Iată de ce dreptul la cultură înseamnă, în egală măsură dreptul de a participa şi dreptul de a avea acces la cultură. Contribuţie şi beneficiu.

Reginam occidere nolite timere bonum est si omnes consentiunt ego non contradico.

2009-07-27T23:29:00.005+03:00

Discutam cu cineva, la ora asta târzie din noapte (deh, ce să fac şi eu, dacă nu-mi place să bănănăi prin cluburi...), despre...virgulă. Adică despre cum se foloseşte ea şi la ce e bună ea în viaţă (şi moarte, hihihi!)
Şi am găsit asta:

Şi iac-aşa, în limbi vii, sau în limbi moarte, în limbi regionale ori de largă circulaţie, ticăloasa asta mică de virguliţă le face oamenilor tot soiul de necazuri!(Pentru ăi de se tem să pună virgulele în titlul de mai sus, acum, în ofertă, iaca şi versiunea mai scurtuţă a lui Mortimer a lu' Druon: "Eduardum occidere nolite timere bonum est." Enjoy the exercise: place the commas in their places!)

Îţi vine să dai cu...cu ce apuci, na! de pământ şi să zici cu năduf: "Măi să fie, aici şi-a vârât necuratul coada!"....Şi, hmmmmm, din asta se naşte o nouă dilemă: de ce o fi portretizat Ucigă-l-toaca, peste tot, cu ditamai codoiul, când iaca! pare-se că el nu deţine decât o virguliţă mică, de purcel?!

Hmmm...

2009-06-25T19:45:00.003+03:00

... lenea e cel mai mare rasfat posibil, daca circumstantele sunt cele corespunzatoare. O lene cu dimensiunile si misterele evangheliilor apocrife.
Si cand ma gandesc ca unii oameni banuiesc ca mi-as petrece paua de realitate sezand catarata prin copacii din ograda "castelului", pandind... chiar,ce naiba as putea sa pandesc acolo?

LATER EDIT: adica... 3 zile mai tarziu! Satisfactia lenevelii sporeste cu atat mai mult, chiar daca post factum, cu cat constati azi, ca sambata logofatul din "dotarea" cotidiana tropaia cam pe aceleasi strazi ca si tine, doar ca el indeplinea obligatii ceremoniale, in vreme ce tu scoteai pur si simplu catelul la plimbare... Si sporul e exponential atunci cand iti dai seama ca lucrul asta (a.k.a. trebile castelului) nu numai ca te lasa rece, ci iti starnesc o usoara melancolie la gandul ca, peste inca 3 zile de-acum incolo, va trebui sa-ti reintri...nu, nu sa-ti reintri in ritm, ci sa te rupi de ritmul vietii. Al vietii aleia care are si flori, si fire de iarba, si ploi cu soare, si... Dar, in fine, gasim noi o rezolvare si pentru asta...

De cercetat...

2009-05-14T07:47:00.001+03:00

Toată viaţa, până acum, am trăit cu convingerea (îşi mai aminteşte cineva tonul impunător pe care rostea Gheorghe Cozorici „Io, Stefan Voievod!” în film?) că acea particulă – Io – ar fi originat, pur şi simplu, din latinescul „io”, un clar şi cinstit pronume personal.
Se pare că, de fapt, nici vorbă de aşa ceva! „Io”, în realitate, ar fi o particulă nobiliară –respectiv o abreviere a ebraicului Yohanan/ יוחנן (ce-i drept trecând tot printr-un filtru latinesc ... sau elen?!), păstrând sensul iniţial al cuvântului şi anume „prin graţia lui Dumnezeu”...
Hmmm...rămâne de cercetat...

O solutie pentru a ajuta copiii grav bolnavi, care necesita interventie urgenta sa fie salvati

2009-05-12T22:06:00.002+03:00

Am primit mesajul ăsta astăzi, prin intermediul grupului info_culture. L-am citit şi, din perspectiva experienţei personale pe care am avut-o acum nişte ani (ce-i drept, nu era vorba de un copil, ci de mama, Dumnezeu s-o odihnească)mi se pare fezabil. Mai mult chiar, util: pentru că autorităţile fie nu dispun de fonduri suficiente pentru a acorda asistenţă cazurilor disperate, fie lentoarea birocratică face aproape imposibilă exercitarea asistenţei chiar atunci când fonduri exista, fie...în fine, nu mai zic...

Încercaţi şi voi, dragi cititori si simpli trecători prin pagina asta, măcar să transmiteţi mai departe propunerea.Şi dacă vreţi şi puteţi să vă implicaţi cumva în demersul ăsta, lăsaţi un semn la linkul de mai sus.

Adopt a Demon

2009-05-03T00:50:00.004+03:00

Iubitoare de "animale mici" cum sunt, nu m-am putut abţine, na! Aşa că v-o prezint pe נעמה / Na'amah:

din inimă...

2009-04-30T12:40:00.001+03:00

UNITER

2009-04-29T08:28:00.002+03:00

Am lăsat să treacă o zi. Senzația însă, rămâne aceeași și la fel de...
Trist. O tristețe acidă, corozivă.
Nu m-am dus la gală, dintr-un impuls straniu, care-mi spunea că voi rămâne cu un gust amar. Nu m-am putut abține, însă, să nu pornesc televizorul alaltăseară. Cred că jumătate dintre oamenii de teatru cu şi printre care am crescut nu erau prezenți. Şi nici nu vor mai fi, altfel decât în amintir. Ceilalţi... prăbuşiţi peste noapte, urâţiţi, nici nu mai semănau cu ei înşişi. N-au mai rămas decât nişte butaforii, cu câte-o lacrimă stâlcită în colţul ochiului pe ici pe colo. În schimb, am văzut destule mutre de neaveniţi, de paraziţi ai lumii ăsteia care-ar fi trebuit să fie altfel.
Şi, peste toate astea, o nedumerire: printre toate amintirile şi comemorările, nu s-a găsit nimeni, dar chiar NIMENI, care să spună o vorbă măcar despre Moţu... Nu elogii, nu premii şi coroniţe post mortem, ci doar atât: "ne lipseşti"...

WE ARE LIVING IN AMERICA (Concluzii...de criza)

2009-04-14T13:42:00.004+03:00

Cu toata isteria din ultima vreme, legata de (lipsa de) bugete, de concedieri masive (care n-ar fi fost neaparat necesare), cu disperari si aratatul buzunarelor intoarse pe dos in public, incep sa banuiesc ca, intr-adevar, traim cu totii in...America!

God bless!

Prima declaraţie a protestatarilor din Chişinău

2009-04-08T23:20:00.002+03:00

Chestii pe care le aflu despre mine //8//

2009-03-09T22:22:00.002+02:00

Mi-au zis mie cam jumate dintre cunoscuţi cum c-aş fi deşteaptă...Jumătatea ailaltă, fireşte, cred exact invers! :))
Dar chiar la scorul asta nu mă aşteptam! Slavă domnului că n-am trecut de 140, fiindcă, cel mai probabil, mi-aş fi tras un glonţ în cap până acum...
Sau: probabil că asta, dimpreună cu faptul că nu sunt surdă, reprezintă cauza alergiei mele la transportul în comun...
No...şi ce folos?! :))))))

Free-IQTest.net - Mensa IQ Test

Scraps //16//

2009-01-14T21:36:00.001+02:00

Una dintre caracteristicile scriiturii începutului de mileniu, zic eu, este faptul că nu mai e cazul acum să vorbim despre literatura „din ţară” şi cea „din diaspora”. Putem însă vorbi de literatura de limbă română, de limbă engleză, maghiară, franceză, spaniolă, italiană şi aşa mai departe. Grefată, eventual, pe specificităţile spaţiului cultural-geografic în care un autor sau altul crează. În plus, exerciţiul literaturii într-o anumită limbă nu mai constituie apanajul exclusiv al vorbitorilor nativi ai aceleia. Există autori români care scriu, de exemplu, în franceză, germană, italiană, tot aşa cum există autori germani sau arabi care se exprimă literar în română.
Trăim într-o epocă paradoxală în care, pe de o parte, observăm cum conflictele la nivel global se acutizează, nutrite de superficialitate, de cantonarea pe treptele de bază ale piramidei lui Maslow a dezideratelor individuale, iar pe de altă parte, la nivelul, n-aş spune al elitelor, ci mai degrabă al nişelor culturale, apetenţa pentru „altceva”, pentru cunoaştera altor perspective, a altor succesiuni de foneme, diferite de cea pe care fiecare o numeşte limba sa maternă. Iar asta nu doar din extravaganţă, nu doar din pofta de exotism, ci dintr-o nevoie organică de a înţelege nu doar faţetele, ci şi profunzimile „celuilalt”.

În egală măsură, literatura începutului acesta de mileniu, mi se pare că există deopotrivă sub semnul a două „zodii”: cea a (auto)expunerii ca exorcizare şi cea a dezideratului de a „pune mâna” pe glorie cu orice preţ...

Se scrie mult, mult prost şi mai puţin bine. Asta n-ar fi o noutate, lucrurile se petrec astfel cam de când a început omul să scrijelească pereţii peşterilor. Se citeşte şi se ascultă însă puţin. Nici asta n-ar fi tocmai o noutate, dar „autismul” ăsta, până la urmă social, pe mine una mă întristează însă cumplit...

Razna şi ramolismente

2008-12-28T22:19:00.002+02:00

Această povestire trebuia făcută publică zilele trecute însă, probabil din aceleaşi motive ca şi întâmplarea istorisită în sine, nu s-a "executat" la timp. Inaugurăm, astfel, şi capitolul "restanţe mărturisite ca atare":

Când e să-i meargă omului tăti şeli pi dos, apoi îi merg, aflaţi de la mine!
Să luăm, de exemplu, ziua de 15 decembrie. Zi de leafă la „fabrică”, dedicată in mod tradiţional, făcutului banilor praf pe diverse chestii mai mult sau mai puţin utile (de obicei, mai puţin utile cu tendinţe de inutile total...cum ar fi cărţile, lectura, lucru ştiut, fiind o pierdere de vreme totală, după cum zicea un mecanic auto acum vreo 2-3 anişori, fiindcă „ce câştig îţi iese din asta? Nimic!” ) No, de astă dată, scopul preumblărilor mele prin prăvălii era unul chiar foarte util, atât mie căt şi vecinilor mei: achiziţionarea unui nou tablou electric, garnisit cu ceva monofazice şi de-alea de 10 şi de-alea de 20, ca să poată zburda în voie oscilaţiile intempestive de tensiune din reţea, fără a pricinui vecinilor mei somn sub cerul liber în prag de Crăciun, iar eu să mă salvez de potenţiale acuzaţii de piromanie.
Aşa încât, cu contuleţul „burduşit”de bănişorii pe care Statul – fiinţă vie, de sine stătătoare şi îndeobşte milostivă – mi i-a cedat din taxele şi impozitele plătite de mine, drept mulţumire pentru nenumărate nopţi nedormite, etc, etc. (şi, probabil, şi ca să-i facă în ciudă încălogofătuluipentruvreosăptămână, prepusul său accidental care, dacă ar putea, m-ar toca mărunţel pentru motive care n-au nici o legătură cu gradul şi cantitatea de profesionalism ale subsemnatei, ci cu dumnezeu ştie ce alte ...hmmm, chestii, neelucidate de nimeni şi care vor rămâne un etern mister... ) am purces întru achiziţia destinată evitării dezastrului.
Însă, ca orice muiere cu inima slabă, n-am rezistat şi-am descins, mai întâi, într-o prăvălie cu pantofi. Probabil că din cauza acestui act laş de cedare mi s-au întâmplat toate cele ce au urmat...
În prăvălie, o mamă proba în neştire încălţări, in vreme ce copila ei (să tot fi avut vreo 5 ani), fie groaznic de plictisită, fie suferind de ADHD – dacă ar fi să dăm crezare recentelor studii de specialitate, ţopăia brownian printre rafturile labirintice, chirăind oligotonic „nianianianianiaaaaaniaaaaaaaaaa!”. La un moment moment dat, ca în cazul oricărei mişcări browniene cumsecade, desfăşurate într-un spaţiu închis, juna particulă, încotoşmănată cu totul şi cu totul în „roz belea”, s-a ciocnit de particula foarte lungă şi îngulerată care eram, ce se zgâia la o pereche de cizme în timp ce se autosugestiona să nu cadă iar în păcat, fiindcă mai păcătuise deja de 5 ori la fel în ultimele 30 de zile. O privire în sus, pe sub marginile fesului roz cu moţ, un rânjet Cheshire style şi următoarele vorbe, pe un ton mârâit : „ Scuzzzeeee....pisssiii!” Subsemnata rămasă bouche bée ... În fine, mă reculeg niţel şi pornesc înspre prăvălia cu minuni tehnologice. Achit fericită obiectul dezirului meu de certitudini locative cu ultimii bani de hârtie, pardon, de plastic, din portofel şi pornesc apoi hotărâtă înspre supermarketul din colţ, pentru a rezolva şi problema frigiderului gol ... prin golirea contului, fireşte!
Până aici, toate bune şi frumoase. Doar că, după ce am umplut cu vârf coşul de târguieli cu tot felul de lucruri necesare întru fericirea papilelor mele gustative, îmi dau seama că habar nu mai am care este codul „cheii” contuleţului ! Ce să fac, ce să fac? Oareşcum jenată, dar încercând să fac eu prima haz de idioţenia situaţiei în care m-am aflat brusc, ies din rând, mă îndrept spre ieşirea din prăvălie târând coşul cu „prăzi” până în dreptul paznicului în braţele căruia îl depun spre păstrare, mormăind ceva despre bătrâneţe, bat-o vina, lecitină şi promisiunea unei reîntoarceri rapide, dupa ce rezolv problema nenorocitelor ălora de cifre. Ies, mă îndrept spre bancomatul aflat la vreo 10 metri, introduc în lăcaşul corect nenorocitul ăla de card, tastez codul....corect, iar cutia blindată îmi răspunde politicos, în scris, um că m-ar servi cu plăcere cu suma solicitată dacă ar mai avea ceva rămas prin sertare, ceea ce nu e cazul. Buuuun, OK, minunat, foarte bine, mă întorc fericită în prăvălie, îmi recuperez coşul cu târguieli din braţele cerberului de la intrare, mă aşez iar la rând (de astă dată de 2 ori mai lung decât atunci când îl părăsisem) şi...îmi dau seama că, deşi tastasem codul corect la bancomat... habar n-am pe care anume cifre le butonasem! Îmi iau inima-n dinţi şi aştept cuminte până ajung în dreptul casei de marcat, îi spun casierei care e problema mea, împărţim cumpărăturile din coş în 2 grămezi, una mai mică – pentru a o plăti cu ultima bancnotă de 50 de lei rătăcită prin portofel, iar restul – pentru a-mi încerca norocul/memoria cu cardul. Bineînţeles, am tastat un cod greşit! Las din nou cumpărăturile neachitate în coş (nici de-a naibii n-am vrut să renunţ la ele!), în grija casierei de astă dată, mă reped spre casa cu restul de pungi, intru, le trântesc în mijlocul holului, cu riscul de a crede pisicile c+ar fi ceva cadouri pentru ele şi pornesc să răscolesc cu furie prin toate sertarele după nenorocita aia de hârtie de la bancă în care e scris codul. N-am reuşit decât să fac o mizerie îngrozioare, că hârtia... nicăieri! Înfuriată şi frustrată la culme, mă ridic în mijlocul livingului şi privesc împrejur după vreun obiect pe care să-l sparg, ca să mă mai răcoresc....Şi, minune, privirea îmi cade pe un post-it mic, galben, lipit pe marginea unui raft, care conţinea, scris de mânuţa mea proprie, nenorocitul ăla de cod! L-am copiat pe altă bucată de hârtie, cu care, strânsă în pumn, am pornit înapoi spre prăvălie, val-vârtej. Mă duc direct la casă, dau coşul, dau cardul casierei, tastez apăsat ticălosul ăla de cod , iese bonul, iau pungile....STOP! „Dar cardul nu mi-l daţi înapoi, doamnă?” „Păi...vi l-am dat!” Poate chiar m-am tâmpit de tot şi nu mai ştiu ce fac, gândesc, începând să scotocesc prin geantă şi prin toae buzunarele după card. Ăla...nicăieri! Mă uit pe jos, casiera la fel, pe sub casa de marcat, casiera prin sertare, cardul... ioc! Înnebunită de situaţie, casiera se ridică în picioare, îmbrăţisează casa de marcat şi o smulge, literalmente, din lăcaşil ei. Dedesubt, ce să vezi?! În mijlocul unei grămezi de praf, firimituri şi coji de seminţe care naiba ştie cum au ajuns acolo, trona cardul meu cel buclucaş!

Concluzia: feriţi-vă din calea copilaşilor drăgălaşi şi rozulii care bântuie prin prăvălii zilele astea, fiindcă nu sunt copii adevăraţi! Sunt drăcuşori scăpaţi de sub control, care fac glume proaste cetăţenilor grăbiţi....

Şi animăluţele aşteaptă Crăciunul!

2008-12-23T01:56:00.003+02:00

Si animalutzele asteapta Craciunul!

From: orasulanimalelor,
5 days ago

Si animalutzele asteapta Craciunul!

View SlideShare presentation or Upload your own. (tags: animals in)

Va veni mosul oare si la aceste suflete greu incercate?

SlideShare Link

Cum spuneam...

2008-12-03T21:55:00.002+02:00

...cândva, iată că în plină "eră a comunicării", monologul e un concept foarte căutat.
Poate e un semn...o să mă închid în carapace, să-l exersez...

Scraps //15//

2008-12-03T21:45:00.001+02:00

Nu mi se mai aşează, de-un timp, vorbele-n versuri. Pur şi simplu, nu mai vor. Era o vreme când, pur şi simplu, ţâşneau. Acum...nimic. Până şi-ntr-o simplă conversaţie, ies chinuit şi diforme.Şi mi-e un fel de lehamite şi mi-e a ducă şi mă doare. Am obosit să mă lupt cu hydra, am obosit să mă ciomăgesc cu troll-ii care umplu tot locul, am obosit să silabisesc şi să repet ca să mă fac înţeleasă, am obosit să fac slalom, am obosit să-mi pese, am obosit să mediez divergenţe cu mine însămi.

Scraps //14//

2008-12-01T13:18:00.003+02:00

Recapitulare:
Se pare ca pot fi angajată pe post de "mama Omida" de către eventualii interesați. Pe scurt, globul meu de cristal a nimerit pe-aproape procentul de participare la vot: 30 și ceva la sută, sub 40 (la limită, ce-i drept...). Pe urmă, haloimis-ul pe care-l vor genera niște rezultate foarte strânse şi faptul că se va jongla cu 3 "portocale" - chestie la care clasa politică românească n-are antrenament. Adică, până acum, politicienii noștri erau obișnuiți cu următorul gen de scenarii electorale: "dacii şi romanii; Bătălieeee!", "turcii şi moldovenii; bătălieeee!", etc. La fel şi alegătorii, în fine ăia care n-au uitat încă cum că au acest drept şi, în egală măsură, obligaţie morală.
Indiferent care va fi ordinea finală pe podium, situaţia rămîne aceeaşi: societatea românească nu prea ştie să joace altceva în afară de dame; adică alb contra negru.

De aici mai departe, aritmetica electorală e simplă: a + b >c, a + c >b, b + c >a. Adică, orice este teoretic posibil. Cunoaştem, de asemenea, diferenţele şi asemănările doctrinare între cele 3 portocale, a, b şi c. La fel, ştim şi care sunt inimiciţiile personale între anumiţi "sâmburi" ai respectivelor portocale (şi şi le ştiu si ei înşişi). În egală măsură, suntem conştienţi şi de faptul că prea puţini dintre politicienii noştri au realmente treabă cu problemele polis-ului, aşa că nu ne facem mari iluzii în privinţa conştiinţei, "cooperării pentru ieşirea din criză", bla, bla, bla...

Aşa că, dragii mei, aţi aruncat deja bilele în ruletă. Now, place your bets! Şi rugaţi-vă ca, la finalul jongleriei, "portocalele" să se aşeze în combinaţia cea mai puţin rea dintre mai multe rele. Mersul mai departe, oricum, depinde de noi.
Şi, poate (că doar speranţa moare ultima...), data viitoare se vor trezi şi se vor implica şi ăia care acum (şi nu doar acum!) au stat pe bară. Dar care cârâie a nemulţumire împotriva tuturor, fără să mişte un deget ca să schimbe ceva. Chibiţi.

"Bună dimineaţa"...

2008-11-19T18:03:00.002+02:00

"Bună dimineaţa"...

2008-11-19T18:03:00.001+02:00

Fără cuvinte...

2008-11-19T17:05:00.001+02:00

Zilele astea sunt cam fără cuvinte... cu toate astea, vii! ...viaţa pe care aproape am uitat-o...

Ritualuri de trecere...

2008-11-09T01:43:00.002+02:00

...că tot suntem în plin "ritual electoral"! Poate se mai pierd pe drum duhurile rele...

Scraps //13//

2008-11-05T09:15:00.005+02:00

Lumea şade cu ochii holbaţi peste ocean.
Eu cercetez cu interes metamorfozele uşii de intrare în imobilul de domiciliu. E acolo o placuţă pe care scria, iniţial, "Cabinet Stomatologie". Până acum câteva săptămâni, când a devenit, în mod misterios... "cabinet omologi". Aseară, o nouă transformare: "OM". Atât. Fără cabinet, fără nimic altceva...
Dincolo de ocean, campania electorală s-a încheiat. Dincoace, abia a început. Acolo, câştigătorul este un negru. Ceea ce se cam trece cu vederea, e faptul că este un "negru alb" - un fel de Alicia Keys a politicii; ceea ce îi oferă toate atuurile. Rămâne ca lumea să afle cât de bun/sau prost "jucător" este. Dincoace, între Becali şi Zăvoranu, pe cine să alegi?! Nu că n-ar fi, prin liste, rătăcite şi câteva "atuuri"... Rămâne să aflăm cât de buni "jucători" suntem; ce păstrăm şi ce decartăm...

Şi lumea monologhează, monologhează---

2008-10-27T23:14:00.002+02:00

...dar de "poezi cu trick or treat", să crăp dac-am auzit până acum! Asta ca să nu mai spun că nu ştiu cine ar avea chef să zboare cu "Ţavioane făcute din foi" ca să vază "faţa nevăzută a..lumii"!

Din drum, cu coada ochiului...

2008-10-27T22:25:00.002+02:00

În drumurile mele cvasi-zilnice , putrezind blocată-n trafic pe aceleaşi 3-4 variante posibile de traseu între punctele "A_casă" şi "B_alamuc", casc gura la vitrine. De fapt, la firmele de deasupra vitrinelor. Probabil dintr-o curiozitate care este fie morbidă, fie masochistă ceea ce tot morbidă înseamnă până la urmă, conform unor curente de opinie din psihologie...)
Aşa am descoperit, pe lângă reşedinţa subsemnatei, cornul abundenţei, adică prăvălia "VISUL IMAGINAŢIEI - SECOND HAND" (fără diacritice!)
În seara asta, am mai făcut încă o descoperire, graţie plecării tardive, mult după lăsarea întunericului, dinspre punctul B către A: o firmă orbitoare, care mă lămurea, cu litere şerpuite din neon argintiu, asupra adevăratului nume al raiului telecomunicaţiilor: "BORCAN GSM"!

Lecănoşdeţa !

Edit (ceva mai târzior): Câutând, pe net, o poză exemplificativă, am făcut o nouă descoperire: prima prăvălie este, de fapt, o adevărată caracatiţă, cu tentaculele răspândite peste toată ţărişoara noastră dragă... Poza este a tentaculului din Câmpina, descoperită pe blogul lui George Severin, căruia îi mulţumesc pe această cale că m-a scutit de imprecaţiile de care aş fi avut parte din partea vânzătoarelor, dacă aş fi încercat să fac eu poză firmei de lângă casă..

Retorică febrilă...

2008-10-15T19:01:00.003+03:00

De duminică încoace, zac. Am primit „cadou” o viroză straşnică, din aia cu febră săltăreaţă, nas – robinet, tuse măgărească, dureri de oase, ce mai...cu tot ce-i trebuie!
Şi, fiindcă sunt blocată „la mantinelă” (a se citi: între perne,înconjurată de ceaiuri, termometre şi tot soiul de buline-minune care n-au nici un efect), parţial „iertată” de amestecatul cu linguroiul în „cratiţele” de la birou (adică mai amestec doar în alea care beneficiază de linguroi telescopic), ca să nu mă simt de tot în afara lumii, am lăsat televizorul pornit, pe posturile de ştiri fireşte...
Senzaţia e de haloimis total: şedinţă de guvern „cu lecţiile nefăcute”, hai s-o oprim, fugim la CSAT, iar „lecţii nefăcute”, dirigintele trimite „elevii” acasă după caietele cu teme, „elevii” zic în cor că le-a mancat pisica (eu bănuiesc că asta e o aluzie la „motanul Felix”, că altă felină băgată în politică nu-mi vine în minte acum), şeful clasei se duce acasă la Palatul Victoria şi anunţă supărat că nu mai vrea să meargă în excursie la Bruxelles în acelaşi avion cu dirigintele – care, de altfel, e un mincinos, fiindcă, în realitate, în clasă i-a reproşat nu că nu şi-ar fi făcut lecţiile, ci că a cumpărat cărticele de colorat în loc de tănculeţe, revine la supărarea lui faţă de colegii neascultători care, în loc să-l ajute să micşoreze sandwich-urile ălora din clasele mai mici, le-au ascuns, sindicaliştii nr. 1, 2 şi 3 (adică elevii de la şcolile inamice, clar, nuuuu?!) ţipă, fiecare pe limba lui, patronatul de la şcoala de comerţ cu buline ţipă şi ăla alte chestii, comitetul de părinţi (BNR şi bursa) se joacă cu „fondul clasei” (da, ăla constituit din contribuţiile, mai cu voie, mai fără voie, ale tuturor elevilor din toate şcolile, inclusiv ăia exmatriculaţi, ba chiar şi a potenţialilor elevi, care n-au mai apucat nici un scăunel în nici o clasă!) şi spun ba uite criza, ba nu-i criza, acum câteva minute, ca să nu se plictisească publicul, la Istanbul, un avion pilotat, de Florea Geică – omul cu cea mai mare pensie din Românica, a ieşit de pe pistă la aterizare (acum toată lumea o să spună că s-a dezechilibrat avionul din cauză că şi-a pus omul toată pensia într-un singur buzunar! ), în timp ce boborul căsca uimit gura la întâmlare, probabil că şeful clasei de la Victoria a mai scos repede, vreo 10 ordonanţe de urgenţă, iar elevii de la Casa Poporului...jumătate au chiulit şi jumătate au mai măzgălit repede vreo 200 de legi, oricum profesorii, toţi, tropăie ridicol pe străzi, supăraţi pe „elevii” lor care nu mai ţin cont de nimic (măcar ăştia fac ceva concret, nu ca „personalul TESA” – adică restul Românicii, care doar cârâie prin colţuri, la coada măturii) etc, etc....
Am eu cumva halucinaţii din cauza febrei, sau mai toate personajele astea chiar îşi bat joc de mine cu nesimţire?!
De mine, adică de cetăţeanul român...

In fine, aş putea continua aşa încă o lună...şi n-aş spune nimic nou...
O lună? Hmmm....cică peste o lună, teoretic cel puţin, vin alegerile...şi?! Ce-o să se schimbe, în afară de culorile etichetelor?!

Întrebarea pe care o azvârlu azi în vânt, e următoarea : când se va întări, în ţara asta, nu nivelul de trai al cetăţeanului, ci coloana lui vertebrală? (că, în fond, indiferent de rolurile pe care le jucăm şi de culorile pe care le arborăm, suntem cetăţeni ai aceleiaşi ţări cu toţii...). Când o să încercăm măcar să ne comportăm lucid şi obiectiv? Când o să renunţăm la atitudinea asta de „să moară vecinul, ca să-i iau eu capra”? Când n-o să ne mai dăm singuri cu firma în cap şi n-o să ne mai tăiem craca de sub picioare?

Today's mood 4

2008-10-05T00:23:00.000+03:00

Imágenes para hi5

Ieri, străzile...

2008-10-05T00:03:00.002+03:00

...copilăriei mele, atât cât a mai rămas din ele, şi-au regăsit mirosul de must...

De la telejurnal, despre sfârşitul lumii...

2008-09-10T12:11:00.005+03:00

Sau despre cum îi mănâncă pe unii... gaura neagra!

Ora 12, 09 minute AM, Bucureşti. Antena 3, unul dintre fizicienii români care participă la experimentul care a speriat jumătate de planetă:
"sfârşitul lumii" se urmăreşte pe muzică rock
MUAHAHAHA! Vă imaginaţi ce de apă la moara bigoţilor?! vă daţi seama ce vânătoare de rockeri vor porni habotnicii, mai ceva decât medievalele vânători de vrajitoare?! Mai ales că mult profeţitul, de către unii, sfârşit al lumii, nu vrea domnule să se întâmple!

LATER EDIT:

Ora 12, 38 - la Chicago, fizicienii au preferat să-i găsească sfârşitul lumii în pijamale. Unii dintre ei au şi scufiţe cu moţ....

Today's mood 3

2008-08-30T13:29:00.001+03:00

Imágenes para hi5

Soluţii pentru situaţii disperate

2008-08-30T10:55:00.006+03:00

Căutam ceva chestii legate de amenajari interioare si am dat peste asta : WWYS ! Prezentată pe un blog drept o bună sursă de finanţare a lucrărilor de amenajare a casei, atunci când nimeni, dar absolut nimeni nu-ţi mai oferă nici măcar un firfiric credit...Din câte mi-am dat eu seama, ăsta nu e credit (remember "creditul pentru orice"?!), ci finanţare nerambursabilă, fără dobânzi, fără taxe ascunse , ori alte chichirezuri bancare. E, pur şi simplu, un contract cinstit de vânzare-cumpărare!
Unde mai pui că, odată ce ţi-ai vândut sufletul, scapi şi de toate belelele şi problemele pe care posesia lui ţi le aduce de obicei! Muhahahahaaaa!!!

Singurul necaz e ăla că erau ceva probleme la linkul de evaluare gratuită a sufletelor, aşa că n-am putut (încă!) afla câte parale face al subsemnatei...Nu-i bai, timp am: mai încerc, mai negociez...

Colierul de puncte

2008-08-12T00:47:00.004+03:00

- poem de dragoste cu frică –

spune-mi orice sau întreabă-mă într-o doară
păşeşte în dimineaţa asta pe lângă locul de salt
execută de capul tău un vals printre vârfuri de suliţi
spune-mi să încui uşa să mai dorm în general să visez
altceva decât şedinţe şi integrarea europeană
axiomatic astăzi e ultima zi în care mai poate ninge perfect
ei sună din zurgălăi ei sunt sănii pe poante
sărind peste iarba împestriţată cu pliante publicitare
tipărite pe hârtie lucioasă
noi ţinem în palme piatra de unghi a zilelor care urmează
ne privesc cu deferenţă aproape ca pe nişte fiinţe umane
eram aproape perfecţi cu toate că am trecut peste linia desăvârşirii
s-a întâmplat undeva demult în negura vremii
azi nu mai contează
astăzi şcolarii îşi fac temele conştiincios la memoria unei singure
clipe multiple
cea de azi cea de azi cea de azi cea de azi cea de azi
fără pereche
zapează prin propria existenţă ca printr-o realitate virtuală
în permanenţă captivant de străină ce scenarii mişto
aici te cheamă bill gates şi pe altă frecvenţă eşti cleopatra
sună-m-acum am un miliard doar pentru tine e refrenul secundei
amorul s-a demonetizat a rămas un anacronism
o pierdere de timp un fel de mumie
prăfuită în vitrina unei planete-muzeu rătăcite
cine mai are chef de cursivitate live now e tot ce contează
iar concurenţa între efemeride sporeşte cu fiecare prezent ce se însumează
viaţa s-a prefăcut într-o mâncătoare de scame şarmantă
charmed by the god of the nothingness
spune-mi orice sau întreabă-mă despre mâine şi odinioară
satură-mă de clipe în seara asta
şi ia-mă de mână
şi poartă-mă pe o cărare liniară

26.02.2004

Nu ştiu ce m-a indemnat iar să scotocesc prin lădoiul ăla prăfuit...dar am facut-o şi am dat peste asta. Se potriveşte perfect zilei care tocmai se încheie...ori s-a şi încheiat deja... Poate pentru că m-am smuls cu greu de-acolo de unde eram mai deunăzi,poate pentru că azi, în loc să zac şi să sufăr eu şi cu mine, a trebuit să privesc iar în ochi deşertăciunea deşertăciunilor...aia de fiecare zi...

După chipul şi asemănarea...

2008-07-02T22:15:00.007+03:00

Azi m-au apucat oareşcare pandalii, din motive legate de ne_buna funcţionare a aparaturii din dotare, care, venită peste altele, mi-a cam pus capac sub forma unei crize urâţele de hipotensiune şi-am părăsit "fabrica" pe lumină...ba chiar devreme, recunosc! Oricum, nu mai puteam să fac nimic din treburi fără calculator...
Aşa că am îndemnat-o şi pe Zaza pe calea păcatului (nu c-ar fi fost un lucru extrem de complicat ăsta, Zaza e cvasi veşnic dispusă la hoinăreli prin oraş...)şi-am târât-o după mine, eh, nu unde credeţi voi, ci la doctor! M-am speriat şi eu, na! Cafeaua a venit pe urmă, la recomandarea lui nenea doctoru'(evident, după reproşul pe care mi-l face, pe bună dreptate, la fiecare vizită pe care i-o fac: "fată, să-ţi fie rusine! treci pe la mine numai când mai ai oleacă şi mori!"). După cafelele prescrise, pe care le-am înghiţit conştiincios, ca un pacient model ce sunt, ne-am fluturat reciproc cu Zaza din batiste în poarta faimosului domn Nelu şi-am pornit (eu) întru deturnarea vreunui taximetrist de la cine ştie ce fotbal cu băieţii, ori târguieli pentru nevastă, înspre "Curtea Miracolelor" unde rezidez cu onor. Şi, luată de val, m-am trezit c-am traversat urbea, din Romană pân-la mine... per pedes apostolorum. Trec peste faptul că, ne mai practicând sportul ăsta cam de multişor, mi s-au cam indesat femururile in bazin, ca să nu zic de-a dreptul în...coccis :)).
Altceva voiam, de fapt, să vă împărtăşesc: anume că, în lunga mea traversare citadină din după amiaza asta, n-am mai văzut nici tranşeele de pe străzi, nici craterele din trotuare, nu m-au mai indignat nici măcar norii groşi de praf înecăcios care plutesc peste tot...
Nu, ceea ce m-a intristat şi, în perspectivă, m-a înspăimântat chiar, au fost oamenii. Oamenii de pe trotuare, din maşinile de la semafoare, din prăvăliile pe lângă care am trecut. SUNT URÂŢI! Nu pentru c-ar avea cine ştie ce defecte fizice ori trăsături nearmonioase. Nu, urâţenia lor radia din interior şi mirosea de la o poştă a prostie, a răutate, a invidie, a nepăsare, a vulgaritate, a egocentrism, a încrâncenare, a supărări ... Şi mi-am dat seama: oraşul, democratic, s-a schimbat după chipul şi asemănarea lor, a celor mulţi.
M-am întrebat unde-or fi dispărut oamenii frumoşi din vremea copilăriei şi adolescenţei mele... unde s-au ascuns oamenii frumoşi ai vremii ăsteia, despre care ştiu sigur că există pe undeva.
Şi,mărturisesc, atunci când am ajuns acasă, mi-a fost frică să mă privesc în oglindă!

Today's mood 2

2008-06-19T03:19:00.001+03:00

Imágenes para hi5

Today's mood...

2008-06-15T00:39:00.001+03:00

Imágenes para hi5

Răzleţirea de vise

2008-06-15T00:04:00.001+03:00

aştept pe la crăpături de credinţă
să treacă acul şi aţa
în visul de la ora patru
ce stă în poziţie de drepţi.
٭
şi unghiile zorilor topăie tropăie tropăie
mărunt în rărunchii împietriţi în urma paşilor
unui drum cu sfârşitul deschis
٭
vreau multe multe multe frunze
la răscrucea fumului cu miezul de noapte
aş mai vrea un sărut.
٭
mănânc o portocală
pe coridorul dintre două popasuri
unde nu mai încape nimic
numai o respiraţie acută

dimineaţa întotdeauna e mută...

Chestii pe care le aflu despre mine //7//

2008-06-08T18:34:00.003+03:00

Which Hairstyle Matches You?

My Result: Bold

With an updo one day and long locks the next, you have fun with your hair, and it shows. A savvy and fashionable gal, you're not only dialed in to the trends, but you also know when to follow them and when to pass. That's why your style always hits a high note.

Confident and chic, you're no stranger to making strong statements and stealing the spotlight. With such a great head on your shoulders (and the hairstyle to match), others are sure to admire your stylish tastes and look to you to see what's in. Way to work it!

What are you?
http://web.tickle.com/jumpto?test=hairstyle2ogt&c=50652

Scraps 14

2008-05-11T23:50:00.003+03:00

Da, stiu, n-am mai dat de multisoara vreme nici un semn! Ce sa fac, sed... pe ganduri...
Please, do not disturb. O sa dau eu un semn, un anunt la telejurnal, ceva, cand imi mai adun mintile cele imprastiate...

Stări... un altfel de leapşă

2008-04-08T01:16:00.004+03:00

Uşor kitch, recunosc, dar suficient de vizuale, cam aşa s-ar putea imagina ziua şi noaptea mea. Pe-ale voastre cum le-aţi personifica?

Imágenes para hi5

Imágenes para hi5

Chestii pe care le aflu despre mine //6//

2008-03-27T08:34:00.001+02:00

The Dream Interpretation Test

My Result: Divine Inspiration

If you're dreaming about feeling deeply connected to the universe and to those around you, you're having dreams of Divine Inspiration. These involve situations in which you feel free of burdens or constraints, and you have positive relationships that don't hold you back. Having Divine Inspiration dreams mean that you're likely tapping into a sense of uplifting freedom and awe of the greater things in life. Common Divine Inspiration dreams are of flying, being surrounded by an intensely beautiful natural setting, or having a pleasurable physical connection with someone. There are a wide variety of dreams that fall into the category of Divine Inspiration. You may dream of being surrounded by lush or expansive natural beauty. Many people dream about being embraced tenderly or of making love. Flying is also common in Divine Inspiration dreams.

Divine Inspiration is your overarching dream theme.

What are you?
http://web.tickle.com/jumpto?test=dreamsogt&c=50652

Lista... ruşinii (sau... nu neaparat!)

2008-03-18T12:05:00.004+02:00

Nooo, fiindca Zaza nu s-a hotărât pân-acum cui "să i-o dea" şi fiindcă mă simt (oarecum, nu întru totul) vinovată fiindcă am agresat-o ieri cu broşura "Facts about Slovenia", simţesc necesitatea de a mă auto-pedepsi, astfel încât preiau eu leapşa asta niţel cam flashy! Ştafeta, mai departe, rămâne tot... la liber...
Prin urmare:

01) Bought everyone in the pub a drink
02) Swam with wild dolphins
03) Climbed a mountain
04) Taken a Ferrari for a test drive
05) Been inside the Great Pyramid
06) Held a tarantula.
07) Taken a candlelit bath with someone
08) Said ‘I love you’ and meant it
09) Hugged a tree
10) Done a striptease
11) Bungee jumped
12) Visited in Paris
13) Watched a lightning storm at sea
14) Stayed up all night long, and watch the sun rise
15) Seen the Northern Lights
16) Gone to a huge sports game
17) Walked the stairs to the top of the leaning Tower of Pisa
18) Grown and eaten your own vegetables
19) Touched an iceberg
20) Slept under the stars
21) Changed a baby’s diaper
22) Taken a trip in a hot air balloon
23) Watched a meteor shower
24) Gotten drunk on champagne
25) Given more than you can afford to charity
26) Looked up at the night sky through a telescope
27) Had an uncontrollable giggling fit at the worst possible moment.
28) Had a food fight
29) Bet on a winning horse
30) Taken a sick day when you’re not ill
31) Asked out a stranger
32) Had a snowball fight
33) Photocopied your bottom on the office photocopier
34) Screamed as loudly as you possibly can
35) Held a lamb
36) Enacted a favorite fantasy
37) Taken a midnight skinny dip
38) Taken an ice cold bath
39) Had a meaningful conversation with a beggar
40) Seen a total eclipse
41) Ridden a roller coaster
42) Hit a home run
43) Fit three weeks miraculously into three days
44) Danced like a fool and not cared who was looking
45) Adopted an accent for an entire day
46) Visited the birthplace of your ancestors
47) Actually felt happy about your life, even for just a moment
48) Had two hard drives for your computer
49) Visited all 50 states of USA
50) Loved your job for all accounts
51) Taken care of someone who was shit faced
52) Had enough money to be truly satisfied
53) Had amazing friends
54) Danced with a stranger in a foreign country
55) Watched wild whales

56) Stolen a sign
57) Backpacked in Europe

58) Taken a road-trip
59) Rock climbing
60) Lied to foreign government’s official in that country to avoid notice
61) Midnight walk on the beach
62) Sky diving
63) Visited Ireland
64) Been heartbroken longer then you were actually in love
65) In a restaurant, sat at a stranger’s table and had a meal with them
66) Visited Japan
67) Benchpressed your own weight
68) Milked a cow
69) Alphabetized your records
70) Pretended to be a superhero
71) Sung karaoke
72) Lounged around in bed all day
73) Posed nude in front of strangers
74) Scuba diving
75) Got it on to “Let’s Get It On” by Marvin Gaye
76) Kissed in the rain
77) Played in the mud
78) Played in the rain
79) Gone to a drive-in theater
80) Done something you should regret, but don’t regret it
81) Visited the Great Wall of China
82) Discovered that someone who’s not supposed to have known about your blog has discovered your blog.
83) Dropped Windows in favor of something better
84) Started a business
85) Fallen in love and not had your heart broken
86) Toured ancient sites
87) Taken a martial arts class
88) Sword fought for the honor of a woman
89) Played D&D for more than 6 hours straight
90) Gotten engaged

91) Been in a movie
92) Crashed a party
93) Loved someone you shouldn’t have
94) Kissed someone so passionately it made them dizzy
95) Gotten married
96) Had sex at the office
97) Gone without food for 5 days
98) Made cookies from scratch
99) Won first prize in a costume contest
100) Ridden a gondola in Venice
101) Gotten a tattoo
102) Found that the texture of some materials can turn you on
103) Gotten divorced
104) Been on television news programs as an “expert”
105) Got flowers for no reason
106) Masturbated in a public place
107) Got so drunk you don’t remember anything
108) Taken illegal drugs
109) Performed on stage
110) Been to Las Vegas
111) Recorded music
112) Eaten shark
113) Had a one-night stand
114) Gone to Thailand
115) Seen Siouxsie live
116) Bought a house
117) Been in a combat zone
118) Buried one/both of your parents
119) Shaved or waxed your pubic hair off
120) Been on a cruise ship

121) Spoken more than one language fluently
122) Gotten into a fight while attempting to defend someone
123) Bounced a check
124) Performed in Rocky Horror
125) Read - and understood - your credit report
126) Raised children.
127) Recently bought and played with a favorite childhood toy.
128) Followed your favorite band/singer on tour
129) Created and named your own constellation of stars
130) Taken an exotic bicycle tour in a foreign country
131) Found out something significant that your ancestors did
132) Called or written your Congress person
133) Picked up and moved to another city to just start over
134) …more than once? - More than twice?
135) Walked the Golden Gate Bridge
136) Sang loudly in the car, and didn’t stop when you knew someone was looking
137) Had an abortion or your female partner did
138) Had plastic surgery
139) Survived an accident that you shouldn’t have survived.
(140) Wrote articles for a large publication
141) Lost over 100 pounds
142) Held someone while they were having a flashback
143) Piloted an airplane
144) Petted a stingray
145) Broken someone’s heart
146) Helped an animal give birth
147) Been fired or laid off from a job
148) Won money on a T.V. game show
149) Broken a bone
150) Killed a human being
151) Gone on an African photo safari
152) Ridden a motorcycle
153) Driven any land vehicle at a speed of greater than 100 mph
154) Had a body part of yours below the neck pierced
155) Fired a rifle, shotgun, or pistol
156) Eaten mushrooms that were gathered in the wild
157) Ridden a horse
158) Had major surgery
159) Had sex on a moving train
160) Had a snake as a pet
161) Hiked to the bottom of the Grand Canyon

162) Slept through an entire flight: takeoff, flight, and landing
163) Slept for more than 30 hours
164) Visited lots of foreign countries
165) Visited all 7 continents
166) Taken a canoe trip that lasted more than 2 days
167) Eaten kangaroo meat
168) Fallen in love at an ancient Mayan burial ground
169) Been a sperm or egg donor
170) Eaten sushi
171) Had your picture in the newspaper
172) Had 2 (or more) healthy romantic relationships for over a year in your lifetime
173) Changed someone’s mind about something you care deeply about
174) Gotten someone fired for their actions
175) Gone back to school
176) Parasailed
177) Changed your name
178) Petted a cockroach
179) Eaten fried green tomatoes.
180) Read The Iliad
181) Selected one “important” author who you missed in school, and read
182) Dined in a restaurant and stolen silverware, plates, cups because your apartment needed them
183) …and gotten 86′ed from the restaurant because you did it so many times, they figured out it was you
184) Taught yourself an art from scratch
185) Killed and prepared an animal for eating
186) Apologized to someone years after inflicting the hurt
187) Skipped all your school reunions
188) Communicated with someone without sharing a common spoken language
189) Been elected to public office
190) Written your own computer language
191) Thought to yourself that you’re living your dream
192) Had to put someone you love into hospice care
193) Built your own PC from parts
194) Sold your own artwork to someone who didn’t know you
195) Had a booth at a street fair
196) Dyed your hair
197) Been a DJ
198) Found out someone was going to dump you via LiveJournal
199) Written your own role playing game
200) Been arrested.

Scraps //13//

2008-03-17T22:27:00.002+02:00

Undeva se aude o sonerie. Din stradă suie un zumzet surd de maşini şi glasuri de trecători. Parcă ar mai fi ceva...o rază de soare care se joacă de-a v-aţi ascunselea, de una singură, prin odaie... Şi ce dacă?!
Un murmur mărunt, ca un pui de izvor, se roteşte între zidurile care-l cuprind precum coaja unui ou... Nu i-a venit încă timpul.
Doarme....Ssssssssssssst!

Chestii pe care le aflu despre mine //5//

2008-02-29T22:26:00.002+02:00

The Brain Test

My Result: Right-brained

Most right-brained people like you are flexible in many realms of their lives. Whether picking up on the nuances of musical concerto, appreciating the subtle details in a work of art, or seeing the world from a different perspective, right-brained people are creative, imaginative, and attuned to their surroundings.

People probably see your thinking process as boundless, and that might translate to your physical surroundings as well. Some people think of you as messier than others. It's not that you're disorganized, it's just that you might use different systems to organize (by theme, by subject, by color). Straight alphabetization and rigidly ordered folders are not typical of right-brained behavior.

You are also more intuitive than many. When it comes to reading literature, you probably prefer creative writing or fiction over nonfiction. And when it comes to doing math, you might find you enjoy geometry more than other forms like algebra. hough thinking logically might be something you have to do sometimes, you are also good at stream of consciousness thinking and making tangential jumps in logic or reasoning. You are more intuitive than many. And when it comes to pleasure reading, you might have a stronger preference for creative or fiction writing than nonfiction.
For the most part, you think more in terms of symbolism and abstraction instead of things that are more practical and straightforward. You are also likely to look at the whole of a situation instead of seeing it as a series of component parts. You probably tend to be more subjective than objective, allowing for context to color how you interpret a given situation. For you, there are likely very few definites in life, other than the fact that there is almost always more than one way to accomplish and think about things.That's how your brain processes information. And while your dominant brain hemisphere certainly contributes to the way you process information, there is also a style of learning, unrelated to your dominant hemisphere, that determines the ways in which you are best able to pick up information. When you're learning something new, your dominant brain hemisphere will want to take over. But there are times when the information being presented is not well suited to your dominant hemisphere's abilities.That's why, in addition to your hemispheric dominance, you also have a style of learning that is dominant for you. Whether you know it or not, you are naturally predisposed to learning things visually, aurally, or through a combination of the two.Your test results show that you are a visual learner.Other right-brained people who are also visual learners are Albert Einstein, the painter Vincent Van Gogh, and Microsoft founder Bill Gates.

What are you?
http://web.tickle.com/jumpto?test=brainogt&c=50652

Scraps //12//

2008-02-27T22:48:00.001+02:00

Ora 5 şi 20 şi ceva, 21 februarie 2008 (pe drumuri)
Ce poate fi mai…hmmm, nici nu ştiu “mai cum” să zic, decât să admiri ultima eclipsă totală de lună a deceniului...din tren ! M-a ajuns din urmă fix în punctul de frontieră de la Lőkőshàza. Drept pentru care am găsit de cuviinţă să tulbur puţintel activitatea de rutină a vameşilor : preţ de 5 minute n-a mai controlat nimeni paşapoarte, ci am stat cu toţii şi-am privit cum vârcolacii înghit luna...
Minunat ! Şi, lucru straniu, luminătorul cel mic n-a fost deloc roşu, văzut de aici, ci alb – alb, ca o mască de porţelan...
(pozele au ieşit cam proaste...deh, n-am avut decât telefonul la mine…)

V-aţi fi asteptat la mai mult?! La altă poveste, poate?! Hmmmm...asta nu-i de ajuns?

Scraps //11//

2008-02-10T22:39:00.000+02:00

Plăcerea de a sta inert. Afară, vânt ascuţit până la lacrimi. Drumuri mărunte, inevitabile. În rest, nimic... un fel de nirvana de buzunar. Totul pare aşa de departe... Îmi simt mâinile străine. Undeva se aude un fel de ecou. Vătuit. Mi-e...

Definiţie

2008-02-04T00:39:00.000+02:00

- naramza -

Rotundul
cu vreo cinci şase
riduri
invadat de celulită
toridă
surprinzător având
carnea tare
provocator
la adresa
vălului palatin.

Scraps //10//

2008-01-24T21:20:00.000+02:00

Se făcea o dimineaţă cu gene gălbui de raze, dinţii gerului păreau definitiv tociţi, nimeni nu ştia dacă vor creşte cândva, din nou, precum colţii vampirilor din filmele horror de duzină...

Tare multă linişte...pe dinlăuntru, pe unde frunzele toamnelor au amuţit roşietic şi dorm somn fără vise, ca să le lase pe cele din urmă ăn voia lor să alerge pe pajiştile din Oniria...

Ar fi nevoie de o ţară. Una nouă, proaspăt scoasă din cuptorul unei minţi sătule şi împăcate cu sine. Ar trebui să fie o bucată de junglă deasă ca pădurea răsărită din pieptănul aruncat in urmă de Harap-Alb. Ar mai trebui să aibă un izvor care râde şi un luminiş, poate chiar un castel labirintic din turtă dulce în care să te rătăceşti după pofta inimii...

Bună dimineaţa, Heterotopia!

Imágenes para hi5

Măcar pentru asta a meritat...

2008-01-17T13:14:00.000+02:00

...să vin la birou în sâmbăta aia pe care onor guvernul a hotărât-o "lucrătoare", pentru recuperarea zilei nelucrate dintre Crăciun şi Anul Nou...(Nelucrătoare o fi fost ziua aia pentru alţii, nu pentru mine, însă....în fine, să trecem peste asta....)
Iată, bucuraţi-vă şi voi de "urmele" unei amiezi de sâmbătă fermecată, care a fost şi nu se va mai întoarce:

Chestii pe care le aflu despre mine //4//

2008-01-17T01:31:00.000+02:00

Which Lost Character Are You?

My Result: James "Sawyer" Ford

So maybe you listen to that devil on your shoulder a little too often — but you're living proof that not everybody roots for the goody-two-shoes. You make being bad look oh-so-good! But even your most scandalous behavior can't hide your sensitive, thoughtful side. And, hey, we love your style!

Take this test >

Chestii pe care le aflu despre mine //3//

2008-01-17T01:24:00.001+02:00

Which Grey's Anatomy Character Are You?

My Result: Dr. Miranda Bailey

Yes, Ma'am! You're always cool, calm, and very much in control, just like your Grey's Anatomy match Dr. Miranda Bailey. You don't worry about what other people think, and you know to trust your instincts. After all, someone has to be in charge, and it's a good thing someone as smart as you steps up to the plate.

Though some people may think you go a little overboard, you often know the best way to get things done, and you sure aren't afraid of a little dirty work. Without you, where would we be?

Take this test >

Chestii pe care le aflu despre mine //2//

2008-01-17T01:17:00.000+02:00

Which Horror Movie Are You?

My Result: Psycho

It always seems so safe in a hotel room, with the dead-bolted doors, security guards, and that concierge ready to help with your every need. But if you've seen Psycho, you know that's not always the case. There sure are some crazy people out there, but most of them seem so normal. Is your mind playing tricks on you? No way!

Just like your horror movie match, you're seen by others as smart and thoughtful. If it's psychological, creative, or just plain interesting, you'll be all over it. So on the next rainy day, check into the Bates Motel and have a good scare!

Take this test >

Chestii pe care le aflu despre mine //1//

2008-01-17T01:02:00.000+02:00

Who's Your Sex and the City Match?

My Result: Carrie

Smart, driven, and the kind of girl that could be the star of any show, it's no surprise you lead the pack. Whether trying out a new hairstyle or mixing and matching your wardrobe, with a look and a lifestyle all your own, you're sure to inspire those around you. You're honest about what you want out of life — even when all you really want is the latest Balenciaga bag or a corner table in a hot new restaurant.

But your playful exterior doesn't fool everyone — deep inside you've got a lot on your mind and it shows. Standing by your friends, working hard, and always staying a step ahead (while, of course, doing it in Manolo Blahniks), isn't exactly easy. So now that everything else is in place, we couldn't help but wonder — is your next great romance right around the corner?

Take this test >

Scraps //9//

2008-01-15T01:05:00.000+02:00

Scriam, prin noiembrie, într-una din deplasările prin Târgul Verzei, notiţa asta :

Azi, pe scări, în rue Froissart, cineva cu o figură total rătăcită m-a întrebat dacă nu cumva vin de la « end of life » something...

Ieri, am adormit cu nişte criterii de selecţie în braţe...ruşinos aproape. Şi asta după întrebarea absolut inefabilă pe care pe care mi-a adresat-o recepţionerul hotelului, la sosire :

- Madam, I think we have a problem...you know, we do have a smoking room, but it has a king sized bed...it will be very disturbing to you ?

Adică de c ear fi trebuit să fie…”very disturbing”?! …Nici acum, după 3 luni de zile de la întâmplare, n-am reuşit să mă lămuresc…

Ne jucăm...

2008-01-13T00:57:00.000+02:00

Sssst! Linişte!

2008-01-10T01:50:00.000+02:00

....Mă gândesc....mai dorm...mai visez...
Sunt într-o pauză....

de început de an... toleranţă zero

2008-01-01T19:10:00.000+02:00

Chiar mi-era bine azi...

Dar...

Şi, pentru că tot observ că e un fel de modă, voi face şi eu o promisiune pentru anul ăsta, care începe: GATA! Gata cu multe lucruri, la care omul nici "cu gândul nu gândeşte" şi cu altele, cotidiene, pe care de obicei nu le bagă în seamă decât atunci când i se întâmplă sie...

Atât. Fără alte detalii.

Estrema_dura

2007-12-30T19:32:00.000+02:00

exerciţiu oniric

în sierra sin nomen smulg marmura pentru statui
intru în labirint ca un sumum
întretăiere de teritorii
mâna
şi ochiul
şi părul
şi sânul

întins din nord până mâine este pământul sfânt
piatra legitimă
transhumanţă practicată
într-o retragere voluntară.

un carol sfîrşeşte la mănăstire îndoielile lui
amurg hegemonic
al clipei
mirării
lacrimii
răsuflării

prefer să-mi ocolesc solitudinea orei
mă năpădesc dimineţile din prea multe părţi
pământul mi-e aspru la poale
mă scuipă vântul în tâmple

Scraps //8//

2007-12-29T23:10:00.000+02:00

Împletesc, cu degetele, şaluri din fire netoarse de ceaţă. Muşc din zi ca şi cum ar fi coaja lemnoasă a unei rodii... să ajung la sâmburii dulci-amari. Cineva, nevăzut, îmî prinde tâmplele într-o menghină şi strânge şi strânge şi strâââângee...

Şi leg noduri: nod după nod, după nod, după nod...

Politeţuri, prezentări...duduca Linea

2007-12-26T16:54:00.000+02:00

Cum şedeam eu, aşa cum fac, cu nesimţire de 4 zile deja, cu laptopu-n braţe, cand în pat, când pe canapea, primesc un apel de la o doamna : “descurcă-mă, că m-am cam încurcat în… tehnologie!”

Pe scurt: doamna compune nişte bijuterii mititele numite poeme vizuale; doamna îmi e prietenă; doamna primit un cadou inedit de Craciun : propriul ei blog...

Aşa că, dragelor şi dragilor, v-o prezint, cu mare drag, pe Linea .

Călătorii în Oniria

2007-12-26T11:46:00.000+02:00

E mai. Sau început de iunie. Sau un timp cumva, între... O zi însorită, cu un soare din ăla ca mierea, ca din amintirile primei copilării. Mă plimb pe aceleaşi străzi pe care mă duc paşii şi în lumea astălaltă, atunci când vreau să uit, să-mi amintesc, ori, pur şi simplu să mă bucur...

Mult verde de frunze, care ascunde ferestrele caselor pe lângă care trec, ninge cu flori de tei, în grădini explodează una după alta culori vegetale, fără nici un pic de respect pentu cronologia naturii: liliac, trandafiri, tuberoze, narcise, glicine, irişi galbeni... Pluteşte peste tot un iz de caprifoi... Ajung pe o stradă pe unde am trecut de multe ori, dar care nu există în lumea de dincoace. Pe la mijlocul ei e o casă ascunsă într-o cascadă de verdeaţă întunecată. Are trei caturi, un peron străjuit de două coloane în formă de joarde răsucite de viţă de vie, care se pierd undeva în sus (niciodată n-am ştiut unde se isprăvesc), ferestre vitrate, înalte şi înguste, iar înăuntru (asta ştiu, pentru că am fost acolo în alte vise), în toate odăile sunt candelabre negre în care licăresc lumânări roşii, iar lumina lor se joacă cu razele care vin din afară, închipuind un fel de dans perpetuu... Încetinesc paşii. De pe gard se revarsă un fel de val de flori mărunte, de un portocaliu care aproape arde privirea...şi peste tot, împrejurul meu, e un parfum nou, dulce-pişcător (aduce cumva, ca stare, cu cel de scorţişoară, dar nu e, e altceva), care mă ţintuieşte în loc. Inspir adânc. De undeva, din grădina din spatele casei, se aude un latrat vesel.

Mă trezesc. Trei noaptea. Închid ochii din nou. Înapoi...

Ho, ho...huooo!!!

2007-12-24T21:37:00.000+02:00

De trei zile zac în casă, savurând fericirea mutatului din pat pe canapea şi de pe canapea în pat, cu laptopul în braţe... no strings attached... şi nici gând să ies din casă...

Evit, în felul ăsta, isteria sărbătorească ce se întâmplă peste tot împrejur...chestiile sclipicioase oribile care atârnă peste tot, fanfara care cântă, fals, în mijlocul bulevardului „For he’s a jolly good fellow”(exact!...perhaps, for Santa especially...) şi cozile la...orice; lumea care se îmbrânceşte cu disperare cumpărând tot!!!

Doh!...numai de nesimţiţii ăia de colindători (a se citi cerşetori obraznici) care-şi înfig degetele din 10 în 10 minute în butonul soneriei uitând să şi le dezlipească de-acolo şi care, văzând că nu le răspunde nimeni, eventual mai trag şi câteva picioare în uşă, nu ştiu încă cum aş putea scăpa...

Colac peste pupăză, se pare că unul dintre vecinii mei a primit cadou de Crăciun o...bormaşină! Pe care-o tot testează de vreo oră, cu încrâncenare...

Că tot m-a făcut oareşcine „odraslă de Grinch” mai deunăzi, aflaţi, oameni buni, că sărbătoarea Naşterii Domnului e ceva care se împărtăşeşte în şoaptă, în pace, cu umilinţă şi uimire, în casă, la gura sobei... nu cu ţimbale, tobe şi poleială în stradă!

Ori cu „afişaje electorale” de felul celor pe care şi le-au lipit pe uşi vecinii mei din drapta şi din stânga, de m-apucă frisoanele de oroare numai la gândul că trebuie să ies şi să dau cu ochii de ele...brrrrrrrr!!!!

Merry Christmas lume, pre limba ta!

Nadir

2007-12-22T23:51:00.001+02:00

raze reci se întind în larg peste

un ocean de vorbe împletite în valuri concentrice

care se agaţă de maluri stâncoase

şi se deşiră sub pale de vânt,

încolţesc undeva, dincolo de orizontul zilei de azi care pâlpâie

far pentru rătăciţii timpurilor pierdute înntre creste de spumă...

doar o singură rază arde

bezna care sfârâie împrejuru-i şi se preface

în fulgi...

ca şi cum ar s-ar fi rătăcit

dintr-o fâlfâire de aripi…

Scraps //7//

2007-12-19T20:24:00.001+02:00

Se făcea că mă preumblu printr-o livadă cu meri bătrâni într-o toamnă cu soare,

era aşternută ascuns, între trei dealuri răzleţite de lume,

aveam într-un pumn o nucă şi-n celălalt ceva care nu se rosteşte,

căutam răscolind prin frunzişul roşcat o cărare, ştiam că e undeva pe-acolo

aşteptând nişte paşi anume ca să se-arate,

din când în când îmi întindeam câte-o aripă ca s-alung amorţeala, făceam cu ea câte-o roată stârnind frunzişul să sune,

trebuia să ajung....

Scraps //6//

2007-12-16T19:58:00.001+02:00

Urât...urâtă zi...

A nins...s-a aşternut zăpada...toată lumea în jur se bucura de alb. Numai eu vedeam maroniul clisos care pândea dedesubt...Fireşte, până spre seară, a răzbit la suprafaţă. Acum avem o iarna căcănie...

Aşa a început, iar, să mi se strecoare şi mie înspre suprafaţă sila de aparenţe....

Aş fi preferat o iarnă tăioasă, uscată şi cenuşie... dacă fără nu se poate...

Chiar merita văzut!

2007-12-10T22:46:00.000+02:00

Am ajuns târziu acasă, pe întuneric mocirlos - roşcat şi cu o ploaie scarbavnică ce se prelingea mişeleşte peste tot şi toate - din aia care-ţi pătrunde şi-n neuroni şi-i lasă zgribuliţi şi îngreţoşaţi...
M-am trântit pe canapea. Televizorul "cronţănea", încetişor, de-ale lui... Cred că mi-a atras atenţia un anume sound, sau poate o anume dinamică a imaginii, nu-mi dau seama...am devenit , brusc atentă la ce se întâmpla pe ecran...
Aşa am reuşit să văd, în seara asta, un film într-adevăr straşnic de bine făcut, cu miez, în care nu e vorba atât despre discursul lui Aristofan din Symposium-ul lui Platon, cât, cel puţin mie aşa mi s-a părut, mai mult despre drama (iar nu mitul) androginului... Asta, în afară de rock! :)))
Problema mea era că nu ştiam cum se cheamă: am sărit de pe canapea, am făcut o "cercetare" rapidă şi am găsit - "Hedwig and the Angry Inch" Chiar merită văzut, deşi nu e un film tocmai...uor digerabil... Cum de mi-o fi scăpat pana acum?!

Poveste de duminica

2007-12-10T15:39:00.000+02:00

Nota: aceasta poveste a fost scrisa tarziu, duminica noaptea, dupa ce Aquiu a reusit sa ajunga in propriile odai de langa lacul incetosat...

Planul initial fusese cel de a porni pe drumuri pe la 10 si jumatate dimineata. Evident, nu s-a intamplat asa. Lenea era foarte mare, asa ca s-a dat vina pe ceata pentru intarziere.... Pe la ceasurile 12 si jumatate, Aquiu se chinuia sa gaseasca o cafenea deschisa pe Caderea Bastiliei, ca sa se mai dezmeticeasca nitelus pana se scoboara Zaza din casa. Fireste, din 4 cafenele cate are strada aia, nu era deschisa nici una! Duminica, ora 12,30! Cine naiba sa vrea sa bea cafele la ora asta...:)). Aquiu n-avea chef sa urce pana la Zaza, pentru ca respectiva fetita are in dotare o mama-« caracatita » care n-a avut altceva mai bun de facut decat s-o "infieze" si pe ea, fapt datorita caruia femeia se simte obligata sa le besteleasca pe ambele fetite in mod egal: ba ca umblati creanga prin oras, ba ca va pierdeti vremea aiurea prin cafenele, ce nu puteti sa beti cafea si-acasa, ba ca aruncati banii pe toate prostiile, etc., etc., etc.... In cazul zilei de azi, exista riscul major ca respectiva mama-« caracatita » - universalis sa le tarasca cu arcanul inspre niste anumite intruniri simandicoase, corvoada de la care ambele june s-au eschivat, mintind cu nerusinare cum c-ar avea foarte mult de lucru cu niste "chestii " care trebuie sa fie gata luni dimineata... Ori, daca le vedea acum impreuna, adio "scuza"! Astfel incat Aquiu s-a indreptat agale pana pe Ana Ipatescu si s-a oprit la Caffe-Creme, lacas de perditie cofeinica pe care toata lumea il cunoaste sub alt nume, cel de "Casa Petrascu", pentru ca in imobilul cu pricina a locuit doctorul omonim, iar proprietareasa (buna prietena cu mama ante mentionata, de altfel, dar nu intr-atat de buna incat sa ne dea pe noi de gol) tine cu tot dinadinsul ca asta sa fie un fapt cunoscut de public, din motive...culturale . Eh, au trecut vreo doua cafele - cu tot cu laptele aferent - pana ce Zaza a reusit sa se tarasca spre capatul strazii si dup-aia inca o cafea - de asta data neagra - pana ce s-a trezit si ea de tot.

Moment in care cele doua si-au dat seama ca ele sunt langa Piata Romana, iar masina Zoe zace parasita de vreo 2 saptamani in parcarea castelului din Kiseleff! Solutia? Un taxi, fireste. Zis si facut: luat taxi, ajuns la castel, speriat portarii, care nu se asteptau la vizite suplimentare duminica la pranz.

Intra, in sfarsit, in scena masina Zoe, in care cele doua personaje principale au sarit si care a demarat in tromba, mai - mai sa rupa bariera si nu s-au mai oprit decat in statia de autobuz de la Perla, ca sa devalizeze Zaza un bancomat. Ramanand in masina, Aquiu s-a gandit sa dea un telefon de buna dimineata cuiva drag. se pare insa ca si-a calculat gresit timpul pe care-l avea la dispozitie... (restul ragetelor si, mi se pare, si vreo 2 injuraturi la adresa celorlalti participanti la trafic, au fost, de altfel auzite....oooof, astea nu erau defel in plan!) In fine... Zaza intra in masina, da drumul la "megafon", initiaza un schimb de replici "amabile" cu vreo 2 soferi de autobuz care incercau sa opreasca in statia care le era destinata lor, nu noua, pornim, cu urmatoarea destinatie Caderea Bastiliei, deoarece fetita Zaza si-a uitat aparatul fotografic acasa... Zaza se suie in casa dupa minunea tehnologiei, Aquiu, precauta, ramane in masina, Zaza revine, se introduce in masina, baga cheia in contact, moment in care Zoe, care este o masina cu personalitate si cu idei, isi aduce aminte subit ca a fost parasite vreme de 2 saptamani (nu una, asa cum incearca Zaza, stapana cea rea, sa ne faca sa credem !), asa ca se hotaraste sa nu mai aiba curent in baterie! Ce-i de facut? Pai, ca de obicei, panaceul universal...taxiul ! Dar nu asa, oricum, pentru ca Zaza are nevoie de Zoe neaparat maine dimineata, iar aia de la service vin la 1000 de ore dupa ce-i chemi, asta in cel mai bun caz, pentru ca exista si situatii in care te deplasezi tu, cel in nevoie, pana la ei si gasesti lipit pe usa un bilet cu urmatorul anunt : "suntem, toti, in concediu medical 1 saptamana; ne-am intoxicat cu shaorma de la chioscul din colt" ! Buuun, asta fiind situatia, Aquiu pune mana pe telefon si suna la dispeceratul eternei firme de taximetrie:

- Alo, eu sunt, trimiteti-mi si mie pe cineva in Bastiliei, ca iar i-a murit asteia bateria! (nota explicativa: chestia asta se intampla, in mod relativ regulat, cam de 2 ori pe an)

La capatul celalalt al firului, printre hohote de ras, se identifica drept salvator "indicativul 46", care este directionat catre "demoazelele in distres". Multumiri, bla bla bla....

Dupa inca vreo 2 tigari, apare salvatorul, se "perfuzeaza" bateria Zoei, care nu mai are incotro si inceteaza sa mai faca pe moarta in papusoi. Pornim spre cea de-a doua carciuma, pozitionata pe strada Popa Soare, la vreo 30 de metri de locul unde trebuia sa ne demaram investigatia. Aquiu cu taxiul, Zaza cu Zoe, ca sa n-o apuce iar cheful de greva pe masina. Dupa vreo 20 de metri si-o cotitura, o pierdem din retrovizoare pe masina Zoe. Taximetristul, om cumsecade, propune sa ne intoarcem sa vedem daca n-au patit alea doua (fata si masina) ceva. Ne intoarcem...cele doua, disparute in ceata! Boh! Asta e, stie unde trebuie s-ajunga si, daca ramane iar in drum, poate sa dea telefon... Ajunge Aquiu la localul - punct de intalnire, asteapta, cu taximetrist cu tot - fiindca omul era sincer ingrijorat de soarta Zazei - ajunge, slava domnului si stimabila, multumiri, la revedere, doamna daca mai face Zoe figuri si dupa ce terminati de mancat, sunati la dispecerat ca vin....

Era deja ora 4 dupa amiaza. Fireste, Aquiu incepuse sa cam chitaie de foame. Drept pentru care amana declansarea investigatiilor care constituiau obiectul expeditiei pana dupa une soupe a l'ognion, niste pulpe de pui cu lamaie, cateva clatite cu nuci, miere si inghetata, plus inca o cafea, ca nu cumva s-o pocneasca somnul digestiei, ca pe sarpele boa dupa ce a inghitit elefantul... Zaza a fost mai cumpatata, s-a limitat la o crema de creveti si...clatite (ups! asta era secret, nu trebuia s-o dau in vileag! :)))). In fine, post festum, impinsa de la spate de Zaza, Aquiu se ridica cu maaaare greutate de la masa, Zaza ii face scandal ca i-a lasat prea mult bacsis ospatarului, Aquiu ii atrage, in replica, atentia ca, daca nu cumva s-a hotarat s-o lase pe Zoe in chip de bacsis si de-aia ii face ei morala, ar fi bine sa-si recupereze cheile masinii de printre servetele si pornesc, in sfarsit, « investigatia » - propusa de Zaza drept tema zilei.

Din aceasta « investigatie », care, in fond si la urma urmei, e bucataria personala a Zazei, iar nu a mea, n-am sa povestesc decat urmatoarea bucatica...si asta numai de dragul replicii pline de naduf aruncate de stimabila in mijlocul drumului :

[...]Se posteaza strategic cuspatele la maidanul unde, candva, fusese scoala de pe Mantuleasa si privesc cu atentie, cladirile din fata lor. Numara etajele, ca sa corespunda cu cele din carte. Cerceteaza cate dintre cladirile corespunzatoare ca numar de etaje au si ascensor (ala pe care invatatorul Farama refuzase cu obstinatie sa-l foloseasca). Rezulta 3 case potentiale candidate la "titlu". Ah, castanii! Aici a avut loc un schimb de replici amuzant. Aquiu isi aduce aminte ca unul dintre indicii era prezenta castanilor. Zaza, altmineri o intelectuala rafinata, pufneste:

- Ei, cacat, de unde dracu' sa stiu eu care-s castani, nu vezi ca-i iarna!

- Esti o proasta, sa zici mersi ca stiu eu! se hlizeste Aquiu.Uite-i, tampito, astia din fata maidanului. Sunt fix unde trebuie. [...]

Gata !

'Cause I KNOW you all hate me...

2007-12-08T13:46:00.000+02:00

...let me tell you that....Paris Hilton...you...suck! :)))
Pâna acum nu mi-au ieşit extraordinar decât rolurile de babe isterice (Zaza e martor!). Dar saptamana viitoare, promit solemn, o să-l exersez pe ăsta pe holurile instituţiunii....:)))

Video and Code Provided by WhoIsTheMonkey.com