Despre teoria relativităţii geografice şi... hoteliere

M-am întors ieri noapte de la Bruxelles. Mâine dis-de-dimineaţă, cu noaptea-n cap cum se mai zice, plec din nou.Văd eu când şi cum o să reuşesc să vă informez despre următoarele păţanii. Pentru că, de astă dată, a fost incredibil!

Da, chiar la hotel mă refer! Şi la el şi la "potrivirea" lui în spaţiu...

Să-ncep cu geografia: da, este în centru, da, este lângă grădina botanică...doar că în partea greşită a acesteia! După ce am trecut de şocul "admirării" camerei ce mi-a fost repartizată aici (despre care o să vă povestesc mai încolo), ne având mare lucru de făcut joi după amiază, am ieşit la o plimbare, cu colega M. Bine că nu eram singure nici una dintre noi, avându-ne fiecare pe cealaltă aproape! Am ieşit liniştite din hotel şi am pornit, cu vântul de cca. 80 km/h (aşa ziceau ăia de la meteo şi, de astă dată măcar, se pare că aveau dreptate...), să ne plimbăm, în stilul "impins prin crivăţ", înspre dreapta uşii de la intrare cum ieşi din hotel. Adică, după vreo sută de metri printre arabi, africani şi câţiva minoritari de-ai noştri (tot aşa, niţeluş mai coloraţi), niscai beţivi, oarece drogaţi, şi suficienţi cerşetori dormind prin ganguri pe grămezi de gunoaie menajere, am nimerit fix în faimoasa stradă Brabant , plină, ca şi alte 4 străzi pe care am avut curajul să ne aventurăm fiind încă lumină afară, de vitrine în care se expuneau, mai vesele sau mai plictisite, "prestatoare de servicii" de toate formele, mărimile, culorile şi stările de...conservare (am văzut vreo trei băboaie, de cred că o să am coşmaruri o lună întreagă!). Am regretat teribil faptul că, de lene, n-am mai luat aparatul foto cu mine, până ce am observat indicatoarele cu pozatul/filmatul interzis, precum şi gealaţii care patrulau discret prin zonă ca să vegheze la respectarea indicaţiilor cu pricina, ceea ce m-a mai liniştit. În rest, o seară în care am tropăit, pe partea corectă a grădinii botanice (recte Grand Place, prăvălii, târg de Crăciun cu tarabe cu tot soiul de mărunţişuri, "la 4 pahare de vin, al cincilea e gratis", etc) mai mult decât în tot anul ăsta, care mai are puţin şi îşi dă obştescul sfârşit.

Nedumerirea serii de joi a fost aceea că, în cartierul deocheat în care am domiciliat pentru o noapte nu s-a uitat nimeni nicicum la noi, două muieri singure bănănăind de ţicnite pe străzi, în schimb, în "zona bună", ne-am bucurat de atenţia zgomotoasă a cel puţin 10 libidinoşi. Brrrr!!! de ce nu s-or fi luat de puştoaicele cu fuste mini şi extrem de dezinhibate care zburdau prin zonă, preferându-ne pe noi, două muieri serioase în taioare - pantalon, habar n-am!!!

Acum, să ne întoarcem un piculeţ în timp şi să vă povestesc despre hotel. Mai exact, despre cameră!

Descriere: ceva mai mică decât propria ei baie (camera vreo şapte, baia vreo zece metri pătraţi). Un pat îngust, de o persoană, care era, bineînţeles şi mai scurt decât persoana subsemnatei (îmi cer scuze proprietarilor aşezământului că am picioarele mult mai lungi decât îngăduie standardele dumnealor!).În rest: nexam aer condiţionat, înlocuit cu un ditamai ventilatorul cu picior care ocupa cam un sfert din spaţiul rămas liber din cameră, un minibar încuiat (şi probabil şi gol!) şi un radio-ceas "electronic" de pe vremea lui Pazvante chiorul, care se încăpăţâna să arate ora 23:15,indiferent ce i-aş fi făcut. Evident, funcţiunea "deşteptător" n-a funcţionat.

V-am spus toate astea, ca să nu mai credeţi în poze. Cel puţin în alea ale hotelurilor de 3 stele. Vă asigur că, cel puţin în cazul de faţă, ele sunt de pe vremea inaugurării hotelului, acum pernele roşii ale scaunelor sunt murdare şi deşirate, mobila "obosită" rău, uşa de la intrarea în hotel nu se închide, fapt care produce un "maelström" care te ia pe sus, iar micul dejun...mai bine te laşi păgubaş! Cel puţin, personalul e foarte prompt. Măcar atât, dacă ţi se dă o cameră în care becurile sunt arse şi telefonul nu funcţionează (asta a fost a colegei mele)!

Şi, ca să închei într-un mod aproape apoteotic, aflaţi că, atunci când am pornit televizorul din chiţimie, pe postul TLB rula, pe la orele 12, 50 (în decembrie fiind) un documentar despre obiceiurile de Paşte în Moldova, sub genericul "espace Francophone - Gens de la francophonie"!!! Povestitor: învăţătorul Leonard Butucea, din...satul cu pricina!!!

Pentru mâine, în urma telefonului isteric pe care l-am dat la "bază" joi, mi-a fost schimbată rezervarea: voi dormi la Queen Anne. Tot în partea opusă a târgului faţă de aia unde am eu treabă, căci s-a concluzionat că traficul infernal din Bruxelles există doar în imaginaţia mea (Calea Victoriei la oră de vârf e mic copil faţă de ce e toată ziua în tot Târgul Verzei!), dar să sperăm că, măcar de astă dată, pozele publicitare sunt măcar pe-aproape de situaţia concretă.

Duduia Zaza, dac-ai venit de la shopping, fă-ţi bagajele, că joi decolăm spre patria lui Santa Clause!

Poate ne dau ăştia şi lefurile până atunci....