Ho, ho...huooo!!!

De trei zile zac în casă, savurând fericirea mutatului din pat pe canapea şi de pe canapea în pat, cu laptopul în braţe... no strings attached... şi nici gând să ies din casă...

Evit, în felul ăsta, isteria sărbătorească ce se întâmplă peste tot împrejur...chestiile sclipicioase oribile care atârnă peste tot, fanfara care cântă, fals, în mijlocul bulevardului „For he’s a jolly good fellow”(exact!...perhaps, for Santa especially...) şi cozile la...orice; lumea care se îmbrânceşte cu disperare cumpărând tot!!!

Doh!...numai de nesimţiţii ăia de colindători (a se citi cerşetori obraznici) care-şi înfig degetele din 10 în 10 minute în butonul soneriei uitând să şi le dezlipească de-acolo şi care, văzând că nu le răspunde nimeni, eventual mai trag şi câteva picioare în uşă, nu ştiu încă cum aş putea scăpa...

Colac peste pupăză, se pare că unul dintre vecinii mei a primit cadou de Crăciun o...bormaşină! Pe care-o tot testează de vreo oră, cu încrâncenare...

Că tot m-a făcut oareşcine „odraslă de Grinch” mai deunăzi, aflaţi, oameni buni, că sărbătoarea Naşterii Domnului e ceva care se împărtăşeşte în şoaptă, în pace, cu umilinţă şi uimire, în casă, la gura sobei... nu cu ţimbale, tobe şi poleială în stradă!

Ori cu „afişaje electorale” de felul celor pe care şi le-au lipit pe uşi vecinii mei din drapta şi din stânga, de m-apucă frisoanele de oroare numai la gândul că trebuie să ies şi să dau cu ochii de ele...brrrrrrrr!!!!

Merry Christmas lume, pre limba ta!